Zelenski, taxat pentru presiunile făcute la summitul NATO. Liderii Alianței nu s-au lăsat înduplecați
Cam dezamăgit, dar nu cu mâna goală, așa a plecat președintele Ucrainei de la summitul NATO din Lituania. I-a fost refuzat un calendar de aderare, dar aliații și-au reînnoit promisiunile și au decis să simplifice procedurile de integrare.
În plus, coșul de achiziții este plin cu rachete cu rază lungă, blindate, baterii Patriot și drone militare. Cum însă Zelenski n-a obținut satisfacție pentru principala lui doleanță, s-a ajuns că ministrul britanic al Apărării să-i transmită că NATO nu este o platformă de livrări și că ar trebui să arate mai multă recunoștință.
În cea de-a doua zi a summitului NATO de la Vilnius, toți ochii au fost ațintiți asupra liderului ucrainean, care a participat la sesiunea inaugurală a Consiliului NATO-Ucraina.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Este cu adevărat un moment istoric. Aliații și Ucraina stau unii lângă alții ca egali pentru a discuta despre viziunea noastră comuna asupra securității euro-atlantice. Sunt foarte onorat să-l primesc în mijlocul nostru pe dragul nostru prieten, Volodimir Zelenski. Bine ai venit! La acest summit am reafirmat că Ucraina va fi membră a Alianței, am luat decizii menite să o aducă mai aproape ca niciodată de NATO. Azi ne întâlnim ca egali și abia aștept ziua în care ne vom întâlni ca aliați!”
Înființarea acestui format este unul dintre darurile de consolare primite de Zelenski la reuniune. Pe lângă potopul de declarații prietenoase, Consiliul NATO-Ucraina este menit să îndulcească pilula amară a neacordării unui calendar clar privind integrarea în Alianță.
Deși Kievul a făcut presiuni până în ultima clipă, care au displăcut americanilor, liderii NATO - și în primul rând Joe Biden - nu s-au lăsat înduplecați.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Firește, Ucraina are dreptul să-și aleagă singură calea și aranjamentele de securitate pe care le dorește. Acesta e și paragraful agreat azi cu privire la aderarea Ucrainei. Nu vom permite niciodată Moscovei să decidă cine poate și cine nu să facă parte din NATO. Moscova nu are niciun cuvânt de spus în privința asta”.
Occidentul continuă să înarmeze Ucraina
Pe de altă parte, Ucraina a primit semnale ferme că sprijinul militar occidental va continua, cel puțin până anul viitor, când vor fi alegeri în mai multe state membre NATO. Germania a promis noi baterii Patriot, zeci de blindate ușoare și tancuri Leopard 1, dar și instalarea unei fabrici de blindate în vestul Ucrainei, Franța - va furniza noi rachete cu rază lungă de acțiune, Japonia - sisteme anti-dronă, iar Norvegia - drone de recunoaștere.
Cât despre garanțiile de securitate dorite de Kiev până în momemntul integrării, grupul celor mai industrializate șapte țări ale lumii a anunțat sprijin și investiții pe termen lung. Statele Unite, Regatul Unit, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia s-au angajat să asigure Ucrainei echipamente de apărare, instructaj și împărtășire de informații, pentru a o ajuta să construiască o armată capabilă să descurajeze orice atac viitor.
Joe Biden, președintele SUA: „Toți aliații sunt de acord că viitorul Ucrainei este în NATO. (Până atunci) vom ajuta Ucraina să-și clădească o apărare puternică și capabilă, la sol, în aer și pe mare”.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Rezultatul summitului de la Vilnius este foarte util țării și reprezintă un succes important pentru Ucraina. Vom duce acasă o victorie semnificativă în materie de securitate”.
Declarația multilaterală este menită să arate Rusiei că timpul nu funcţionează în favoarea ei, a precizat un oficial american. Înțelegerea nu include însă o clauză privind apărarea unui partener atacat.
Rusia amenință
Previzibil, rușii au criticat deciziile summitului de la Vilnius.
Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „Ideea că Ucraina va adera la NATO... părerea noastră e una foarte negativă. Considerăm că e o idee foarte prost gândită și cu potențial foarte periculos. Oferind garanții de securitate Ucrainei, aceste țări ignoră principiul internațional al indivizibilității securității. Oferind garanții de securitate Ucrainei, afectează securitatea Rusiei. Așa ceva e inacceptabil pentru noi!”
Agresiunea Rusiei în Ucraina a generat și un răspuns doctrinar al NATO. Aliații au pus la punct, pentru prima oară de la încheierea Războiului Rece, un plan amplu de apărare, creat special pentru a contracara cele două pericole principale ale Alianței: Rusia și terorismul. Printre măsuri sunt punerea în alertă a 300.000 de militari și dislocarea de noi trupe în Estul Europei, inclusiv aviație și nave.
Klaus Iohannis, președintele României: „Pentru orice amenințare de securitate care ar putea afecta România, alianța are un răspuns pe măsură pregătit, ne-am asigurat că există cadrul pentru creșterea grupurilor de luptă, la nivel de brigadă, asta dacă situația o va impune. Am decis și să constituim în România alături de Olanda și alți parteneri internaționali un HUB regional de antrenament pentru piloții români de F16, dar acest Hub va fi accesibil și pentru piloții alioați și pentru cei din Ucraina”.
Aliații din NATO și invitatul special al summitului, Volodimir Zelenski au avut și un răgaz ca să discute mai puțin formal și să savurze delicatese la dineul oferit, aseara de gazdele lituaniene. Mulți dintre participanți au fost însoțiți de neveste.
