Vladimir Putin pierde încet, dar sigur, aliați tradiționali. Cum s-a transformat în câteva luni sloganul „Brother” în „Rat”
Poziționarea pro-Moscova a Serbiei pare din ce în ce mai incertă, pe măsură ce țara jonglează cu interesele sale economice, iar banii chinezi și arabi curg din abundență, scrie Bloomberg.
Chipul lui Vladimir Putin desenat pe o clădire de la colțul unei străzi din Belgrad are ochii și gura acoperite cu vopsea roșie, poate o priveliște surprinzătoare într-o țară care este pro-Moscova. Dar prietenia dintre Serbia și Rusia este una din ce în ce mai incomodă.
Sloganul „Brat” – sau „Brother” (frate) – a fost modificat în „Rat” – în sârbă însemnând „Război”. Ceea ce a început ca o pictură murală care exprimă sprijinul pentru președintele rus arată acum ca un protest în timp ce acesta își intensifică campania militară în Ucraina.
Serbia s-a priceput la echilibrarea intereselor sale geopolitice și economice între est și vest, dar războiul a scos la iveală paradoxurile jongleriei politice și a ridicat întrebări la Belgrad cu privire la unde se află de fapt interesele țării în noua ordine mondială.
Președintele Aleksandar Vucic nu s-a alăturat eforturilor de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, totuși economia Serbiei depinde de blocul european pentru 60% din comerțul său, iar obiectivul declarat al guvernului – oricât de îndepărtat în acest moment – este să adere la UE în cele din urmă.
Între timp, Serbia a curtat China, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, al căror președinte s-a oprit la Belgrad pe 10 octombrie pentru a se întâlni cu Vucic în drum spre discuțiile cu Putin la Sankt Petersburg.
Un sondaj realizat la câteva luni după ce Vucic a fost reales în aprilie a arătat că Putin a fost liderul mondial favorit pentru sârbi.
Serbia a devenit de atunci un refugiu pentru alte mii de ruși care fug de regim. Compania sa aeriană națională a menținut conexiuni cu Rusia, zburând de 14 ori pe săptămână către patru destinații.
Poziția țării, însă, a devenit incomodă pentru unii apropiați din cercul președintelui. Zorana Mihajlovic, viceprim-ministrul Serbiei, l-a învinuit pe Putin că a pus lumea „în pragul tragediei”.
„Lumea se schimbă, situația geopolitică este diferită și trebuie să privim în viitor pentru a ne găsi locul”, a declarat Mihajlovic, o voce proeminentă în partidul lui Vucic, într-un interviu televizat pe 12 octombrie.
Pe scurt, a spus ea, este timpul ca Serbia să aleagă de partea cui este și să „definească poziția politică”.
În timp ce Serbia s-a alăturat condamnării invaziei lui Putin în voturile de la Națiunile Unite, optica, deocamdată, este că țara se află încă pe ”orbita” Rusiei.
Prietenia dintre cele două națiuni est-ortodoxe datează de secole înainte de a se răci în timpul perioadei sovietice. A fost reînviat în timpul destrămarii Iugoslaviei și apoi accelerat de intervenția NATO din 1999, care a pus capăt războiului din Kosovo.
Serbia se bazează pe sprijinul Moscovei pentru refuzul său de a recunoaște statulitatea Kosovo. Putin folosește Kosovo ca dovadă a ceea ce el numește duplicitate occidentală cu privire la războiul său din Ucraina.
