Vizita lui Scholz în China tulbură apele în Germania și provoacă o revoltă în guvern. De ce se tem germanii
Vizita cancelarului Olaf Scholz în China tulbură apele la Berlin şi provoacă o revoltă în guvern.
În timp ce Xi Jinping a cerut „o cooperare economică mai profundă” cu Germania, germanii se tem ca legăturile să nu ajungă prea strânse.
Mărul discordiei îl reprezintă un acord care ar ceda unei companii chineze o bună parte din controlul portului Hamburg.
Şi unii dintre europeni sunt îngrijoraţi, mai ales că Xi Jinping tocmai a devenit un lider mai puternic și mai autoritar.
Olaf Scholz este primul lider important al lumii care merge la Beijing după congresul partidului comunist care l-a consacrat pe Xi Jinping drept cel mai puternic și autoritar lider pe care l-a avut China, de la Mao Tse Dun încoace.
Xi Jinping: „China și Germania, ca două țări majore, cu o considerabilă influență, ar trebui să conlucreze în vremuri de schimbare și nesiguranță, să treacă peste dificultăți și să contribuie mai mult la pacea și dezvoltarea globală.”
Scholz: „(Vizita) implică relații bilaterale și întărirea legăturilor economice pe bază de egalitate și reciprocitate.”
Deja, o companie chineză este pregătită să cumpere un procent semnificativ de acțiuni la cel mai important port al Germaniei, Hamburg. Iar cancelarul Scholz insistă pentru acest acord, chiar dacă nu mai puțin de șase miniștri din guvernul său au reacționat furios. Cei care se opun argumentează că acordul ar conferi Chinei o influență semnificativă asupra infrastructurii critice a Germaniei. Și serviciile de informații germane au atras atenția că o astfel de tranzacție trebuie chibzuită cu mare grijă.
Dar Olaf Scholz pare dispus să meargă până în pânzele albe.
Fost primar al Hamburgului, cancelarul Scholz a rămas apropiat de autoritățile locale, care insistă că preluarea acțiunilor de către chinezi ar reprezenta o investiție vitală pentru port.
Beijingul rămâne cel mai mare partener comercial al Berlinului, dar Germania importă mai mult din China decât exportă. Și peste un milion de slujbe germane depind de această relație economică profundă și complicată. De exemplu - gigantul auto Daimler vinde mai mult de o treime dintre mașinile sale în China.
Germania are legături economice poate prea mari cu încă o putere autoritară, avertizează criticii - inclusiv din partidul lui Scholz - și pare să nu fi învățat nimic din dependența energetică de Rusia, de care încearcă acum să scape cu mari eforturi.
