Viața bate filmul. Cum au descoperit doi tineri abandonați la naștere că sunt frați. „Am crezut că râde de mine”
Viața le-a oferit o surpriză minunată unor tineri abandonați la naștere și adoptați la distanță de aproape doi ani de o familie din Staten Island.
Fata și băiatul credeau că sunt doar frați adoptivi, dar au descoperit, cu ajutorul unui site de genealogie, că au de fapt aceiași părinți biologici, deci sunt frați de sânge.
Claudia, femeia care a găsit-o pe Vicky: „Am deschis ușa și am văzut o minunăție mică ascunsă într-o pătură, sub rezervorul unei toalete”.
Alegeri 2024
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
Vicky a fost găsită, în 2004, în toaleta unui spital, de o asistentă care a dat-o în grija autorităților. A fost adoptată, la scurt timp, de o familie care avea deja doi băieți, unul biologic și unul înfiat, pe nume Frank, găsit și el, în 2002, pe treptele din fața unui centru comunitar.
Ajunși adolescenți, cei doi copii înfiați au început să își pună întrebări despre părinții lor naturali, așa că mama adoptivă le-a făcut analize ADN și a încărcat informațiile pe un site specializat în depistarea rudelor și genealogie.
Angela, mama adoptivă: „Ne-am gândit că poate au vreo rudă în comun, amândoi fiind din Staten Island”.
Rezultatele au depășit orice așteptare.
Vicky, tânără adoptată: „Fratele meu a apărut ca fiind ruda cea mai apropiată, adică fratele meu biologic”.
Frank, tânăr adoptat: „Eram în mașină, în drum spre casă, când m-a sunat să-mi spună că suntem rude biologice. Am crezut că râde de mine. Habar n-am avut că am trăit toată viața alături de sora mea biologică”.
Nici părinții adoptivi n-au avut nici măcar cea mai mică bănuială.
Denis, tatăl adoptiv: „Oamenii ne întrebau dacă ei doi sunt rude și noi spuneam că nu, fiindcă nu știam că de fapt chiar erau”.
Angela, mama adoptivă: „Cum de nu mi-am dat seama? Ar fi trebuit să-mi dau seama, i-am crescut de mici”.
Frank, tânăr adoptat: „Am fost găsiți la un an și jumătate distanță și am fost adoptați de aceeași familie. Care erau șansele?”.
Programul de genealogie nu le-a găsit însă și alte rude. În plus, a rămas un mister cine sunt părinții lor biologici.
