Ursula von der Leyen: ”Un Brexit fără acord are consecinţe negative pentru ambele părţi”

Ursula von der Leyen
Agerpres

Noua preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat într-un interviu acordat The Guardian şi altor patru ziare europene că un Brexit dur ar avea „consecinţe negative masive” atât pentru Marea Britanie, cât şi pentru UE.

Ea a precizat că UE ar putea oferi ajutoare de urgenţă pentru naţiuni precum Irlanda, care ar putea resimţi efectele unui astfel de deznodământ.

Von der Leyen a afirmat că acordul retragerii la care au ajuns premierul britanic Theresa May şi negociatorul şef al UE, Michel Barnier, va rămâne baza viitoarelor discuţii.

„Nu dorim un Brexit dur, este un deznodământ negativ pentru ambele părţi. Avem un acord al retragerii bun”, a declarat ea, potrivit News.ro.

Von der Leyen a afirmat că acordul nu este mort: „Nu, este un acord bun, care a fost negociat în concordanţă cu liniile roşii ale guvernului britanic”.

Citește și
Ursula von der Leyen
Controversele din jurul noii șefe a CE. E considerată unul dintre cei mai incompetenți miniștri germani

Ea şi-a reiterat viziunea că UE ar trebui să ia în considerare amânarea Brexitului, care este programat în prezent pentru 31 octombrie 2019 dacă „vor exista motive bune”.

„Un Brexit fără acord vine cu consecinţe negative pentru ambele părţi, fără să luăm în considerare ce înseamnă acest lucru pentru Irlanda. De aceea trebuie să facem tot pentru a ajunge la un Brexit ordonat. Şi de aceea dacă există motive bune pentru o amânare din partea prietenilor britanici, sunt dispusă să îi ascult”, a afirmat ea.

Von der Leyen a afirmat că un sistem european pentru acordarea de ajutoare sociale celor neangajaţi, după modelul unor măsuri implementate în Germania pentru a gestiona efectele crizei financiare din 2008, ar putea fi implementat pentru cele 27 de naţiuni din UE.

„Putem aplica această idee pentru întreaga Europă. În situaţia unui şoc extern precum un Brexit fără acord, care ar afecta puternic două sau trei ţări, acest sistem ar putea fi implementat”, a afirmat von der Leyen.

După ce a fost întrebată dacă Irlanda ar putea beneficia de acest sistem, ea a răspuns: „Nu pot să prezic. Dar este corect ca Europa să ajute statele membre care au fost afectat cel mai puternic”.

Munca va începe. În dezbaterile mele cu grupările politice şi delegaţiile naţionale am găsit multă schimbare pentru o colaborare constructivă. Schimbările climatice, digitalizarea, economia, Brexitul, securitatea, comerţul, migraţia – avem treabă de făcut”, a declarat ea.

Ea a indicat o abordare mai nuanţată faţă de state precum Polonia şi Ungaria, care se află în conflict cu UE, blocul european acuzându-le că încalcă statul de drept.

„Cred că trebuie să ascultăm cu atenţie argumentele. De exemplu, polonezii spun, justificat, că au primit 1,5 milioane de persoane din Ucraina – o ţară care este gazda de mai mulţi ani a unui război hibrid în care oamenii încă mor. Nu putem ignora acest lucru”, a precizat ea.

De asemenea, statele membre care vor să meargă mai departe cu schema de redistribuire a refugiaţilor au început deja procesul de găsire a soluţiilor. Dar în zone diferite, fiecare stat membru are nevoie de solidaritatea celorlalte. Trebuie să împărţim dificultăţile – poate în zone diferite pentru ţări diferite”, a afirmat von der Leyen.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Parlamentul britanic îl împiedică pe viitorul premier să evite un vot privind Brexit
Parlamentul britanic îl împiedică pe viitorul premier să evite un vot privind Brexit

Parlamentarii britanici au sprijinit joi unele propuneri menite să îngreuneze o eventuală tentativă a viitorului prim-ministru de a ocoli Parlamentul pentru a impune o variantă de Brexit fără acord cu UE.

Controversele din jurul noii șefe a CE. E considerată unul dintre cei mai incompetenți miniștri germani
Controversele din jurul noii șefe a CE. E considerată unul dintre cei mai incompetenți miniștri germani

Este oficial. Ursula von der Leyen este prima femeie care va conduce Comisia Europeană. Marți seară, ea a primit, la limită, acceptul parlamentarilor europeni. În favoarea ei au fost 383 de voturi, cu doar 9 mai multe decât minimul necesar.

Dăncilă, ironizată de un europarlamentar britanic: ”Mai bine o sărbătorim pe Halep”
Dăncilă, ironizată de un europarlamentar britanic: ”Mai bine o sărbătorim pe Halep”

Eurodeputatul britanic Jake Pugh, din partidul Brexit, a declarat marţi că "decât să celebrăm preşedinţia română şi succesele sale mai bine să o sărbătorim pe Simona Halep, simbol real al mândriei române".

Marea Britanie ar putea suferi o lovitură financiară grea, dacă va ieși din UE fără acord
Marea Britanie ar putea suferi o lovitură financiară grea, dacă va ieși din UE fără acord

Marea Britanie s-ar putea confrunta cu o notă de plată exorbitantă dacă nu va reuși să iasă din Uniunea Europeană cu un acord clar, care să stabilească exact termenii Brexit-ului.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Horațiu Potra, adus la sediul IGPR pentru percheziții informatice. Fostul membru al Legiunii Străine, neînsoțit de avocat
Horațiu Potra, adus la sediul IGPR pentru percheziții informatice. Fostul membru al Legiunii Străine, neînsoțit de avocat

Horațiu Potra a revenit, luni dimineață, la sediul Inspectoratului General al Poliției. Fostul membru al Legiunii Străine asistă și de această dată la percheziții informatice care îl vizează personal.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.