Uniunea Europeană se abate de la plafonarea gazului rusesc. Documentul secret care demască planul Bruxelles-ului

62286527
Getty

Uniunea Europeană nu va mai impune plafonarea gazului rusesc, dar, în schimb, nu renunță la taxe excepționale pe profiturile "excesive" ale companiilor energetice, potrivit unui document secret pe care The Guardian l-a scos la iveală.

Un proiect de regulament privind "instrumentul de urgență în domeniul energiei electrice", consultat de The Guardian, nu conține nici un plafon de preț pentru gazul rusesc, nici pentru gazul importat, după ce statele membre nu au reușit să ajungă la un acord asupra restricțiilor săptămâna trecută. Însă, Bruxelles-ul ar putea să ceară impozite exorbitante pe profiturile mari ale companiilor producătoare de combustibili fosili, cu un plafon separat pentru veniturile producătorilor de energie electrică cu emisii reduse de carbon.

Totodată, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, este așteptată să facă public planul european de combatere a creșterii prețurilor la electricitate, mai exact miercuri, atunci când va ține discursul său anual privind starea Uniunii.

Ungaria, Slovacia și Austria sunt împotriva plafonării gazului rusesc

Textul final ar putea suferi modificări, dar proiectul dezvăluie îndoielile Comisiei cu privire la obținerea unui sprijin suficient din partea statelor membre ale UE pentru opțiunea sa preferată de a impune un plafon pentru gazul rusesc, ca răspuns la ceea ce a numit "militarizarea aprovizionării de către Kremlin".

Statele membre ale UE care importă cantități mari de gaz din Rusia, printre care Ungaria, Slovacia și Austria, s-au pronunțat împotriva plafonării gazului rusesc, deoarece se tem că Kremlinul ar opri toate fluxurile de gaz, aruncând țările lor în recesiune.

De partea cealaltă, președintele rus, Vladimir Putin, a amenințat deja că va opri exporturile de energie către Europa dacă un astfel de plan va fi convenit.

Peste zece țări, printre care Franța și Polonia, ar dori să impună un plafon de preț pentru toate gazele importate, pe care îl consideră o modalitate mai bună de a limita creșterea prețurilor. Dar această măsură nu este pe placul Comisiei Europene, deoarece se teme că UE ar pierde în fața țărilor pregătite să plătească mai mult pe piața extrem de competitivă a gazelor naturale lichefiate.

Țările de Jos și Danemarca se tem de orice plafonare a prețurilor, în timp ce Germania se teme că o eventuală plafonare a prețurilor la gazele rusești ar crea controverse puternice.

Profiturile companiilor ar putea fi de cinci ori mai mare, promite EU

În condițiile în care statele membre sunt în dezacord, Comisia, care este responsabilă de elaborarea propunerilor legislative ale UE, urmărește măsuri care să unească clubul celor 27 de state membre. Guvernele UE sunt în mare măsură de acord cu plafonarea prețului energiei electrice din surse cu emisii reduse de dioxid de carbon, cum ar fi sursele regenerabile sau nucleare, și cu reciclarea acestor fonduri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile.

Companiile de petrol și gaze naturale se vor confrunta cu un impozit mărit separat, descris ca fiind o "contribuție de solidaritate". În documentul care a făcut obiectul unei scurgeri de informații, Comisia estimează că profiturile companiilor din domeniul petrolului, gazelor și cărbunelui vor fi de cinci ori mai mari în 2022. Aceste profituri "excedentare" și "neașteptate", nu sunt rezultatul unor alegeri economice sau de investiții, susține Comisia, ci "evoluțiile imprevizibile de pe piețele energetice ca urmare a războiului ilegal în curs de desfășurare din Ucraina". În acest document, însă, nu este propusă nicio rată pentru taxa pe profitul excepțional.

De asemenea, statele membre sunt invitate să convină asupra unui obiectiv obligatoriu de reducere a consumului de energie electrică în orele de vârf, deși nu a fost propusă nicio cifră.

Europa s-a confruntat cu o creștere a prețurilor la gaze chiar înainte de războiul din Ucraina. Constrângerile în ceea ce privește aprovizionarea au fost agravate de vara secetoasă record din 2022, care a dus la creșterea cererii de aer condiționat, reducând în același timp energia hidroelectrică din râuri și rezervoare. Adăugând la presiune, jumătate din flota îmbătrânită de reactoare nucleare a Franței a fost forțată să se deconecteze din cauza unor probleme de siguranță, inversând rolul tradițional al țării de exportator de energie electrică către vecinii săi.

Articol recomandat de sport.ro
„Rusia suferă primele înfrângeri!” Lovitură puternică primită de armata lui Putin
„Rusia suferă primele înfrângeri!” Lovitură puternică primită de armata lui Putin
Citește și...
Camilla, regina consoartă a Regatului Unit. 10 lucruri mai puțin cunoscute despre soția regelui Charles al III-lea | FOTO

Camilla, fostă Parker Bowles, este a doua soție a Regelui Charles al III-lea Regatului Unit, iar în prezent este regina consoartă a Marii Britanii.

Kate Middleton, Prințesa de Wales, povestea fascinantă a primei englezoaice de rând devenită prințesă

Kate Middleton, Prințesă de Wales, este prima englezoaică născută într-o familie de rând, care prin căsătorie a primit titlul de prințesă. 

Încă un magnat din Rusia a murit în condiții ciudate. Oficial, Ivan Pechorin ar fi căzut beat din barcă

Ivan Pechorin, director general pentru industria aviației al companiei rusești Corporația pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat și Arctic, a murit după ce ar fi căzut dintr-o barcă în largul coastei Vladivostok.

Recomandări
Ministrul interimar Dragoș Pîslaru: România va avea o absorbție de peste 90% din fondurile nerambursabile PNRR

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat, marți, stadiul proiectelor PNRR, anunțând o rată de absorbție de peste 90% pe componenta de grant, dar și riscuri legate de reformele nerealizate.

A venit nota de plată pentru liberalii care au votat alături de PSD la învestirea Guvernului Veștea. Decizie fermă în PNL

Deputatul PNL Robert Sighiartău a anunțat, marți, că liberalii care au votat alături de PSD pentru învestirea Guvernului Veștea își pierd susținerea politică și funcțiile deținute. Decizia a fost luată aproape în unanimitate.

Autostrăzile care au ieşit din PNRR: Ce se întâmplă cu proiectele întârziate şi cât va plăti România pentru ele

A7 Bacău–Pașcani și A1 Margina–Holdea au ratat termenul-limită al PNRR, dar șantierele nu se opresc.