Mai multe autorităţi, în special poliţia, responsabili din penitenciare şi procurori se opun acestui proiect.
Nu este vorba de o "scădere în general a vârstei răspunderii penale", a asigurat ministrul justiţiei Gunnar Strommer într-o conferinţă de presă.
"Este vorba de reducerea acesteia pentru cele mai grave crime, cum ar fi omuciderile, tentativele de omor, atacurile cu explozibil cu circumstanţe agravante, infracţiunile legate de arme şi violurile, toate cu circumstanţe agravante", a explicat Strommer.
Suedia luptă de peste zece ani pentru a stăvili recrudescenţa violenţei legate de criminalitatea organizată, în principal din cauza reglărilor de conturi între bande rivale şi a luptei pentru controlul pieţei drogurilor.
Minori recrutați de rețele
Reţelele recrutează un număr tot mai mare de minori sub 15 ani pentru a comite atentate cu explozibil şi cu arme de foc, pentru că aceştia nu riscă pedeapsa cu închisoarea dacă sunt arestaţi.
O anchetă comandată de guvern în ianuarie 2025 a propus reducerea vârstei răspunderii penale la 14 ani. Dar în septembrie guvernul şi-a anunţat intenţia de a reduce regimul răspunderii penale la 13 ani şi a trimis proiectul de lege către 126 de autorităţi şi organizaţii să-şi poată expune părerea.
Majoritatea celor chestionaţi au criticat propunerea sau i s-au opus categoric. Poliţia, de exemplu, a considerat că reducerea vârstei riscă să ducă la "implicarea unor copii mult mai mici decât în prezent în reţelele criminale".
Alţii au subliniat că sistemul penitenciar nu este echipat pentru a găzdui astfel de tineri infractori şi că aceasta riscă să aducă atingere drepturilor copilului.
"Suntem într-o situaţie de urgenţă. Măsurile pe care le luăm trebuie să reflecte gravitatea situaţiei", a argumentat ministrul justiţiei luni.
Această schimbare va fi introdusă cu titlu temporar, pentru o durată limitată de cinci ani într-o primă etapă, a spus el. Proiectul de lege va fi trimis mai întâi Consiliului legislativ suedez, care examinează proiectele de lege pe care guvernul intenţionează să le introducă. Strommer speră ca noua legea să intre în vigoare în această vară.
Controverse după crima din Timiș
În România, trei minori, doi de 15 ani și unul de 13 ani, au ucis apoi au incendiat un adolescent dintr-o localitate din Timiș, după care ar fi încercat să-i îngroape trupul într-o grădină. Băieții de 15 ani au fost arestați preventiv, însă minorul de 13 ani nu va răspunde penal, conform Codului Penal din România.
Din primele date, totul ar fi pornit de la o ceartă izbucnită în faţa casei minorului de 13 ani. Unul dintre cei doi prieteni ai băiatului l-a lovit cu un topor, în stradă, apoi l-au lovit şi ceilalţi. Când şi-au dat seama că victima a murit, l-au târât în grădină, unde au săpat o groapă în care l-au aşezat pe cel ucis.
Cazul a stârnit controverse, iar între timp, a apărut o petiție online de schimbare a codului penal în cazul săvârșirii infracțiunii de omor comis cu discernământ de către un minor, care are în prezent peste 260.000 de semnături, astfel încât să fie pedepsiți și cei sub 14 ani care comit o crimă și sunt conștienți de ceea ce fac.
În momentul de față, potrivit articolului 113 din Codul Penal, în România răspunderea penală este stabilită în funcție de vârstă și de existența discernământului. Copiii sub 14 ani nu pot fi trași la răspundere penală, legea presupunând în mod absolut lipsa discernământului. Minorii cu vârste între 14 și 16 ani răspund penal doar dacă se dovedește că au acționat cu discernământ, în timp ce, de la 16 ani, răspunderea penală este deplină.
Minorii sub 14 ani nu răspund penal, legea prezumând în mod absolut lipsa discernământului. Cei cu vârste între 14 și 16 ani răspund penal doar dacă se dovedește că au săvârșit fapta cu discernământ. Minorii între 16 și 18 ani răspund penal conform legii, dar beneficiază de un regim special, măsurile educative fiind, de regulă, preferate în locul pedepsei cu închisoarea.
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecția Copilului (DGASPC) Timiş a anunţat, luni, că minorul de 13 ani implicat în crima din Cenei, dar care nu răspunde penal, este supus unor ample evaluări, atât medicale cât şi psihologice, cu acordul şi cu participarea familiei.
