Un nas artificial capabil să ''miroasă'' bacterii a fost conceput de o echipă de cercetători israelieni
O echipă multidisciplinară de oameni de ştiinţă de la Universitatea Ben Gurion din Israel a inventat un nas artificial capabil să detecteze o varietate de bacterii, informează agenţia TPS duminică.
Un nas artificial capabil să monitorizeze în mod continuu contaminarea bacteriană - o realizare ce a fost considerată până în prezent dificil de atins - are numeroase posibilităţi de punere în practică.
"Am inventat un nas artificial bazat pe nanoparticule de carbon unice ("puncte carbonice"), capabile să depisteze molecule de gaz, mai ales să detecteze bacterii prin metaboliţii volatili pe care acestea îi eliberează în atmosferă", a declarat profesorul Raz Jelinek, cercetător principal în cadrul studiului.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Nasul artificial utilizează reacţii chimice şi electrozi pentru a "mirosi" bacterii. Din punct de vedere tehnic, acesta înregistrează modificările la nivelul capacitanţei induse prin legarea moleculelor de vapori la electrozi interdigitaţi (IDE) acoperiţi cu puncte carbonice ce prezintă polarităţi diferite.
Învăţarea automată poate determina senzorul să identifice, cu precizie înaltă, diferite molecule de gaz, individuale sau în mixturi.
Printre domenii în care acest nas artificial ar putea fi pus în practică se numără cel al calităţii alimentelor, prin detectarea alimentelor alterate. De asemenea, tehnologia ar putea ajuta la identificarea bacteriilor în spitale şi clădiri publice sau ar putea fi utilizată în cadrul diagnosticării afecţiunilor prin intermediul respiraţiei. Totodată, ar putea contribui la accelerarea testării probelor de laborator, la identificarea bacteriilor "bune" şi a celor "rele" din flora intestinală, dar şi la depistarea gazelor toxice din mediul înconjurător.
