Un fizician rus implicat într-un proiect de avion hipersonic, condamnat la 12 ani de închisoare pentru „trădare”

62397376
Shutterstock

Un fizician rus, implicat într-un proiect de avion hipersonic, a fost condamnat vineri la 12 ani de închisoare pentru "trădare" într-un dosar care a suscitat controverse în mediul de cercetare.

 

Anatoli Gubanov - cu peste 100 de lucrări ştiinţifice publicate în ţară şi străinătate (conform media ruse) - fusese arestat în 2020 în timp ce conducea un departament de cercetare la cunoscutul Institut ŢAGHI din Moscova, specializat în tehnologii de aviaţie, relatează AFP.

Dosarul său este legat de cel al unui alt om de ştiinţă rus, Valeri Golubkin, condamnat la 12 ani de închisoare pentru "trădare" în iunie.

Potrivit agenţiei de presă ruse Interfax, condamnarea lor este legată de un proiect internaţional numit Hexafly-Int, destinat să creeze un avion de pasageri de mare viteză, la care ei participau în cadrul ŢAGHI.

Golubkin ar fi transmis în 2018, la instrucţiunile lui Gubanov, rapoarte despre activitatea sa unui coleg care lucra pentru Agenţia Spaţială Europeană (ESA), care coordonează proiectul, potrivit aceleiaşi surse.

Apărarea lui Golubkin, după arestarea sa în 2021, afirmase că omul de ştiinţă nu a participat decât la proiecte de "cooperare internaţională clasică" şi nu a comis nicio trădare.

Procesele pentru "spionaj" şi "înaltă trădare", desfăşurate în continuare cu uşile închise şi ale căror detalii sunt secrete, s-au înmulţit în ultimii ani în Rusia, autorităţile afirmând cu regularitate că dejoacă comploturi şi operaţiuni desfăşurate de ţările occidentale.

Mai mulţi cercetători au fost condamnaţi în dosare adeseori controversate.

Din 2019, oamenii de ştiinţă ruşi s-au alarmat din cauza restricţiilor impuse de autorităţi faţă de contactele pe care le aveau cu colegii lor din străinătate, denunţând o revenire la situaţia din epoca sovietică.

Kremlinul a respins criticile, asigurând că oamenii de ştiinţă ruşi sunt supravegheaţi "24 ore din 24" de spioni străini.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Preşedintele francez a cerut după summitul UE un „armistiţiu umanitar” în Fâşia Gaza şi a anunţat o Coaliţie Umanitară

Preşedintele francez Emmanuel Macron cere vineri la Bruxelles, în urma unui summit al Uniunii Europene (UE), un ”armistiţiu umanitar” în Războiul Israel-Hamas, în vederea ”organizării protecţiei” populaţiei civile în Fâşia Gaza, relatează AFP.

SUA şi China îşi reiau dialogul la Washington înaintea unei eventuale vizite a lui Xi Jinping

Statele Unite şi China, care întreţin de obicei relaţii tensionate, au lansat un dialog intens în vederea unei eventuale vizite a preşedintelui Xi Jinping la Washington, relatează AFP.

Un oficial Hamas cere grupării pro-iraniene Hezbollah să intervină direct în război: „Vrem să-i golim de sânge pe ocupanți”

În timp ce militanții Hamas și Israelul continuă bombardamentele reciproce, o luptă intensă are loc și pe frontul diplomatic. Ambele tabere încearcă să încline balanța opiniei publice și să obțină sprijin pe plan internațional.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.