Un dinte descoperit într-o peşteră din Laos oferă noi informaţii despre o specie umană dispărută
Un dinte care a aparţinut unei fete, descoperit în peretele unei peşteri din nord-estul Laosului, oferă o perspectivă nouă asupra omului de Denisova, o misterioasă specie umană dispărută.
Dintele este unul dintre puținele rămășițe cunoscute de denisovani, reprezentanți ai unei linii de descendență soră cu a neandertalienilor, conform Reuters, citat de Agerpres.
Astfel, linia a fost cunoscută până în prezent doar după fosile dentare și osoase incomplete găsite într-un singur sit din Siberia şi în unul din Himalaya.
Cui a aparținut dintele
Molarul are o vechime estimată între 131.000 și 164.000 și a aparținut unei fete cu vârsta cuprinsă între patru și șase ani, dar nu erupsese încă, potrivit unei analize a proteinelor străvechi.
Din cauza condiţiilor umede din Laos, ADN-ul străvechi nu s-a păstrat în acest molar, spre deosebire de alte rămăşiţe de denisovani. Cercetătorii au stabilit că aparţine unui denisovan pe baza formei sale - scurt şi cu striaţii profunde - şi a caracteristicilor smalţului.
Dintele a fost dezgropat într-o peşteră de calcar numită Tam Ngu Hao 2, cunoscută localnicilor drept Peştera Cobra, în Munţii Annamite.
„Este pentru prima dată când un denisovan a fost găsit într-o regiune caldă,” a spus Fabrice Demeter, paleoantropolog la Centrul de GeoGenetică al Fundaţiei Lundbeck din cadrul Universităţii din Copenhaga, autorul principal al studiului publicat în jurnalul Nature Communications.
Acesta a mai spus că descoperirea înseamnă că erau adaptați la frig și altitudine înaltă, dar și la regiuni calde și altitudine joasă, precum oamenii moderni.
Denisovanii au fost descoperiți prima dată în 2010
Existenţa denisovanilor era necunoscută până când vârful unui os de deget cu o vechime de aproximativ 40.000 de ani a fost găsit în 2010 într-o peşteră din Munţii Altai, în Siberia. Trei molari au fost de asemenea descoperiţi în acel sit. O mandibulă parţială de denisovan, datând din urmă cu aproximativ 160.000 de ani, a fost descoperită ulterior într-o peşteră tibetană.
Peştera din Laos unde a fost descoperit dintele recent este localizată la aproximativ 3.800 de kilometri de peştera siberiană, unde a fost găsit vârful osului de deget.
„Am dori să cunoaştem mult mai multe despre denisovani,” a spus Laura Shackelford, paleoantropolog la Universitatea din Illinois şi coautoare a studiului.
Aceasta a adăugat că ceea ce se cunoaște este faptul că denisovanii erau o specie asemănătoare și „strâns înrudită” cu neandertalienii din Europa de Vest și Orientul Apropiat, însă se găseau într-o zonă „imensă” a Asiei.
Coautoarea a mai spus că denisovanii probabil împărtăşeau unele trăsături faciale şi dentare cu neandertalienii, aceştia din urmă având oasele din zona sprâncenelor pronunţate şi nasul şi dinţii din faţă relativ mari.
Cine împărtășește 5% din ADN cu denisovanii
Studiile genomului au indicat că specia noastră, Homo sapiens, s-a încrucişat cu denisovanii cel mai recent în urmă cu 30.000 de ani. Drept rezultat, unii oameni moderni împărtăşesc aproximativ 5% din ADN-ul lor cu denisovanii, inclusiv populaţiile indigene din Papua Noua Guinee, Australia şi Filipine. Prin comparaţie, populaţiile din Asia de Sud-Est prezintă procente mai mici de ADN denisovan.
Molarul a fost descris ca fiind o descoperire „deosebit de importantă”, deoarece este „prima dovadă directă a prezenţei denisovanilor în Asia de Sud-Est”, conform directorului Centrului de GeoGenetică al Fundaţiei Lundbeck, Eske Willerslev, coautor al studiului.
Molarul care a aparţinut fetei a fost înglobat în roca sedimentară numită brecie, în peretele unei peşteri care conţine de asemenea fragmente osoase şi dinţi de animale, inclusiv de rinoceri şi elefanţi străvechi.
CITEȘTE ȘI: Spania anunță zeci de cazuri de variolă non-umană. Ce au arătat analizele de laborator
Studiu: Cauza morții premature a milioane de oameni. Provoacă cancere și boli cardiace grave
