Decizia vine după ce procurorii au anunțat că noi analize ADN au arătat că probele genetice nu corespund profilului său. Douglas Stewart Carter a fost condamnat la moarte în același an, după ce un juriu l-a găsit vinovat de uciderea Evei Olesen, mătușa șefului poliției din Provo la acea vreme, scrie CNN.
Anul trecut, Curtea Supremă a statului Utah a dispus rejudecarea cazului, invocând abateri comise de anchetatori. Carter și-a susținut în permanență nevinovăția și afirmă că mărturisirea semnată de el a fost obținută prin constrângere.
Nu au existat probe fizice
Nicio probă fizică nu îl lega pe Carter de locul crimei, însă juriul l-a condamnat, pe baza mărturisirii și a declarațiilor a doi martori care au susținut că acesta se lăudase că o ucisese pe Olesen, care era albă. Carter este de culoare.
Avocatul apărării, Neal Hamilton, a declarat că Carter va fi cazat într-o unitate de ședere pe termen lung, în apropierea familiei fiului său. Acesta a fost adoptat de o altă familie când era bebeluș și nu a aflat despre condamnarea tatălui său decât mulți ani mai târziu. Hamilton a mai spus că Carter va avea nevoie de terapie pentru a face față efectelor anilor îndelungați petrecuți în detenție.
„Nu este atât de simplu precum «Să-i dăm drumul»”, a spus Hamilton. „Este eliberat după 41 de ani de traumă provocată de stat, iar efectele asupra lui sunt cât se poate de reale.”
Judecătorul Derek Pullan stabilise un proces de două luni pentru 2027, însă, săptămâna trecută, procurorii din comitatul Utah au retras notificarea prin care anunțaseră că intenționează să ceară din nou pedeapsa cu moartea.
Ce au arătat analizele ADN
Procurorii au declarat că rezultatele unei analize ADN primite pe 22 septembrie îl exclud pe Carter ca posibilă potrivire pentru sângele găsit pe o clanță și pentru materialul genetic prelevat de pe mânerul unui cuțit folosit pentru a o înjunghia pe Olesen, care fusese și împușcată.
Procurorul comitatului Utah, Erwin Petilos, i-a spus luni judecătorului că reevaluarea cauțiunii lui Carter este „necesară și corectă”, în timp ce statul continuă să analizeze probele rămase în dosar.
Carter, originar din Chicago, locuia împreună cu mama sa în Utah la momentul uciderii lui Olesen, pe 27 februarie 1985. Documentele instanței arată că ancheta s-a concentrat în cele din urmă asupra lui Carter, suspectat că a ucis-o pe Olesen în timpul unui jaf.
Până în aprilie, Carter părăsise Utah, crezând că era suspect într-un caz separat de agresiune, potrivit documentelor judiciare. A fost prins în iunie, în Nashville, Tennessee, unde a semnat o mărturisire în timpul unui interogatoriu condus de un detectiv din Provo. Ulterior, Carter a susținut că a făcut o mărturisire falsă după ce polițiștii l-au amenințat în mod repetat.
A fost condamnat la moarte în urma unui proces în care apărarea nu a chemat niciun martor. În 1992, după rejudecarea cazului, a fost din nou condamnat la moarte, iar în anii care au urmat instanțele din Utah au respins numeroasele sale apeluri.
Martorii-cheie spun că poliția le-a oferit bani și cadouri
Un moment de cotitură a avut loc în 2011, când cei doi martori de la primul proces au fost găsiți în Mexic. Aceștia au declarat că li s-a spus să mintă în instanță și că polițiștii le-au oferit bani și cadouri, cerându-le să nu dezvăluie plățile.
Martorii au mai spus că polițiștii și procurorii i-au amenințat pe ei și pe fiul lor cu deportarea dacă nu îl incriminau pe Carter.
A urmat mai mult de un deceniu de dispute juridice, până când Curtea Supremă din Utah a dispus anul trecut rejudecarea cazului, invocând „mai multe situații de abatere intenționată” din partea poliției și a unui procuror.
Avocații lui Carter au susținut că martorii au văzut un bărbat alb fugind de la locul crimei și că un anchetator a ascuns probe care indicau alți suspecți, printre care și soțul victimei, Orla Olesen.
Aceștia afirmă că procurorii erau pe punctul de a formula acuzații împotriva soțului, însă un locotenent din poliția din Provo le-ar fi cerut să nu facă acest lucru, pentru a putea continua ancheta. Potrivit documentelor instanței, Carter a devenit suspect la scurt timp după aceea.
Orla Olesen, zugrav de profesie, care a murit în 2009, le-a spus polițiștilor că și-a găsit soția moartă în locuință, parțial dezbrăcată și cu mâinile legate la spate.
Theresa Olesen, nora Evei Olesen, a declarat luni, în cadrul audierii privind cauțiunea, că familia sa are „serioase îngrijorări” cu privire la eliberarea lui Carter. Ea a spus că acesta ar trebui să rămână în închisoarea din comitatul Utah, unde era deținut în așteptarea unui nou proces.
„Speram din tot sufletul să existe o potrivire clară”, a spus Olesen despre analiza ADN. „Asta nu înseamnă că el nu a fost acolo.”
„Există și alți factori și sperăm că ancheta va continua”, a adăugat ea. „Vrem doar să se facă dreptate pentru Eva. Iar dacă a avut vreo implicare, vrem ca acest lucru să fie cunoscut.”
