UE și Marea Britanie, criticate pentru că văd Balcanii ca pe un „depozit de migranți”. Țara cu cele mai multe cereri de azil
Balcanii sunt tratați de Uniunea Europeană și Regatul Unit ca „un depozit de migranți”, susține Human Rights Watch (HRW). De asemenea, acestea ar trebui să-şi regândească planurile de a-i transforma în ţări terţe către care să trimită solicitanţii de azil.
La mijlocul lunii martie, UE a deschis calea către crearea de centre pentru migranţi în afara graniţelor sale, printr-un mecanism care să permită statelor membre să deschidă astfel de centre în ţări din afara UE, în ideea de a trimite acolo persoane ale căror cereri de azil au fost respinse şi care se confruntă cu obligaţia de a părăsi teritoriul.
Două luni mai târziu, şi premierul britanic Keir Starmer a anunţat că a început discuţiile pentru a stabili astfel de "centre de returnare" în afara Marii Britanii.
Care sunt țările vizate
Deşi nu a precizat cu ce ţări a iniţiat aceste discuţii, Balcanii par a fi vizaţi în mod deosebit: Starmer a vorbit din Albania, care găzduieşte deja centre de returnare pentru migranţii sosiţi din Italia, iar Regatul Unit a anunţat săptămâna trecută un pachet de investiţii de şase miliarde de euro în ţara vecină Macedonia de Nord.
„În loc să trateze Balcanii ca pe un depozit pentru migranţi, UE şi Regatul Unit ar putea juca un rol important în sprijinirea dezvoltării unor sisteme de azil funcţionale", a declarat luni Human Rights Watch, concentrându-se în special pe situaţia din Bosnia-Herţegovina.
Comunitatea internaţională ar trebui să ajute această ţară „să îmbunătăţească ceea ce există deja pentru a-i proteja pe solicitanţii de azil şi migranţi, nu să o încurajeze să ia măsuri care nu vor face decât să înrăutăţească lucrurile", a continuat HRW.
„Adăugarea de solicitanţi de azil respinşi din Regatul Unit, sau potenţial din UE, în sistemul de detenţie deja problematic al Bosniei nu ar face decât să agraveze problemele existente şi să crească riscul de abuz", a notat Hugh Williamson, directorul ONG-ului pentru Europa şi Asia Centrală, evocând accesul limitat la avocaţi şi lipsa de exerciţiu fizic şi aer curat.
ONG-ul subliniază că în 2023 Bosnia a acordat statutul de refugiat doar pentru patru persoane - din 147 de cereri.
Potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiaţi, citat în raport, „deşi legea acestei ţări privind azilul prevede procesarea cererilor în termen de şase luni, adesea durează şase luni doar pentru un interviu iniţial şi până la 344 de zile pentru o decizie. Până la luarea acestei decizii, solicitanţii de azil sunt în esenţă fără drepturi", se arată în raport.
Etichete: balcani, human rights watch, migranti,
Dată publicare:
