Ucraina a cerut mai mult ajutor din partea Occidentului după un nou atac „masiv” al Rusiei
Ucraina a cerut miercuri Occidentului să îi trimită arme şi muniţii de care are nevoie disperată după un alt atac aerian rusesc "masiv", care s-a soldat cu cel puţin cinci morţi şi aproximativ 40 de răniţi, informează AFP.
Atacurile ruseşti au vizat capitala ucraineană Kiev, unde resturi de la o rachetă doborâtă au căzut pe o clădire rezidenţială, provocând moartea a patru persoane şi rănirea a patruzeci. Un atac la Nikolaiv (sud) a ucis o persoană şi a distrus acoperişurile a aproximativ douăzeci de case.
"Vom răspunde la fiecare rachetă, fiecare (dronă explozivă de fabricaţie iraniană) Shahed", a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în mesajul său video zilnic, transmiţând condoleanţe familiilor victimelor.
"Obiectivul nostru în acest an nu este doar de a spori protecţia noastră aeriană (...), ci şi de a provoca pierderi maxime Rusiei", a mai spus el, după ce l-a primit la Kiev pe şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.
Borrell, care a fost nevoit să se refugieze într-un adăpost antiaerian în timpul vizitei sale, le-a cerut europenilor să ajute Ucraina "cu orice preţ". Liderii UE au convenit joia trecută, la Bruxelles, să acorde un ajutor suplimentar de 50 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani.
Cu toate acestea, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kouleba, a îndemnat Uniunea Europeană să "sporească" livrările de obuze de artilerie, de care trupele ucrainene duc lipsă pe linia frontului. În special, el a cerut celor 27 să "semneze contracte pe termen lung cu companiile ucrainene de apărare", să "redirecţioneze contractele existente pentru livrarea de obuze către Ucraina" şi să "crească importurile de muniţie din ţări terţe".
El a deplâns situaţia "confuză" din Statele Unite, unde Congresul nu reuşeşte de mai multe luni să adopte un nou pachet financiar, pe fondul luptelor electorale înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie.
Miercuri, senatorii americani s-au împiedicat din nou de un acord privind deblocarea de noi fonduri pentru Ucraina şi Israel şi, în schimb, de o reformă a sistemului de imigraţie american, care face obiectul unor negocieri aprinse între democraţi şi republicani de luni de zile.
Sub presiunea lui Donald Trump, care a cerut boicotarea textului, republicanii au votat în cele din urmă împotriva acestuia.
Totuşi, Statele Unite "pot şi vor" continua să furnizeze ajutor militar în Ucraina, a declarat miercuri consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, în timpul unei vizite la sediul NATO din Bruxelles.
Potrivit preşedintelui Volodimir Zelenski, şase regiuni din Ucraina au fost vizate de atacul rusesc de miercuri, primul de o asemenea amploare de la sfârşitul lunii ianuarie, cu rachete şi drone lansate în mai multe valuri.
În capitală, alerta a fost declanşată cu puţin timp înainte de ora locală 06:00 (04:00 GMT) şi a durat trei ore. Mai multe serii de explozii puternice au răsunat în jurul oraşului, potrivit jurnaliştilor AFP aflaţi la faţa locului.
În total, Rusia a lansat 44 de rachete şi 20 de drone explozive asupra Ucrainei, a declarat pe Telegram comandantul-şef al forţelor armate ucrainene, Valeri Zalujnî.
Din acest total de 64 de dispozitive, forţele ucrainene au interceptat 29 de rachete de croazieră şi 15 drone, potrivit aceleiaşi surse.
Ca de obicei, Ministerul rus al Apărării a susţinut că a vizat doar ţinte militare şi că acestea au fost "toate distruse".
La Kiev, resturi de la o rachetă doborâtă au căzut pe o clădire rezidenţială cu 17 etaje din cartierul Golosiivski (sud), provocând distrugeri şi un incendiu.
În regiunea Lviv (vest), o rachetă a lovit un sit industrial din oraşul Drogobitch, la cincizeci de kilometri de graniţa cu Polonia, fără a provoca victime, a declarat guvernatorul regional Maksim Kozitski pe Telegram. O altă rachetă a fost doborâtă în aceeaşi regiune, potrivit aceleiaşi surse.
Etichete: ajutor militar, occident, razboi, Ucraina,
.webp)
