Înaintea unui summit crucial programat la Beijing, Trump a afirmat că nu consideră necesară implicarea preşedintelui chinez Xi Jinping pentru soluţionarea conflictului, care continuă să afecteze traficul maritim prin ruta ce asigură, în mod normal, aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol.
„Nu cred că avem nevoie de ajutor în ceea ce priveşte Iranul. Vom câştiga într-un fel sau altul, paşnic sau nu”, a declarat Trump reporterilor.
La mai bine de o lună de la intrarea în vigoare a unui armistiţiu fragil, negocierile dintre părţi nu au dus la niciun progres concret privind încetarea ostilităţilor.
Între timp, Iranul pare să-şi consolideze poziţia strategică în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit unor surse avizate, Teheranul a încheiat acorduri cu Irakul şi Pakistanul pentru transportul petrolului şi gazelor naturale lichefiate din regiune.
Sursele susţin că şi alte state analizează acorduri similare, într-o mişcare care ar putea transforma controlul iranian asupra rutei maritime într-o realitate permanentă.
SUA şi China încearcă să afişeze un front comun
Administraţia Trump a anunţat marţi că oficiali americani şi chinezi au convenit luna trecută asupra faptului că nicio ţară nu ar trebui să poată impune taxe de trecere pentru traficul maritim din regiune.
Mesajul pare să urmărească proiectarea unui consens americano-chinez înaintea summitului de la Beijing. China, unul dintre principalii cumpărători ai petrolului iranian şi un aliat economic important al Teheranului, nu a contestat public această poziţie.
Trump urmează să discute despre conflict direct cu Xi Jinping în cadrul întâlnirilor programate joi şi vineri. Potrivit analiştilor, liderul american va încerca să convingă Beijingul să preseze Iranul pentru a accepta un acord cu Washingtonul.
Statele Unite cer oprirea programului nuclear iranian şi ridicarea blocadei asupra Strâmtorii Ormuz.
Teheranul a răspuns cu propriile condiţii, printre care plata unor despăgubiri de război, ridicarea sancţiunilor şi încetarea conflictelor din regiune, inclusiv în Liban, unde Israelul luptă împotriva Hezbollah, grupare susţinută de Iran.
Luni, Trump a respins ferm solicitările Iranului, pe care le-a catalogat drept „gunoi”.
Costurile războiului cresc, iar inflaţia accelerează în SUA
În timp ce conflictul continuă, efectele economice devin tot mai vizibile în Statele Unite. Cu toate acestea, Trump a declarat marţi că dificultăţile financiare resimţite de americani nu îi influenţează deciziile privind războiul cu Iranul.
Tot marţi, Departamentul Muncii din SUA a anunţat că inflaţia a continuat să accelereze în aprilie, rata anuală înregistrând cea mai mare creştere din ultimii trei ani.
Datele oficiale arată scumpiri la alimente, chirii şi bilete de avion, pe fondul tensiunilor geopolitice şi al presiunilor economice tot mai mari.
Întrebat de un reporter în ce măsură dificultăţile economice ale americanilor îl motivează să ajungă la un acord cu Iranul, Donald Trump a răspuns categoric: „Nici măcar un pic.”
Preşedintele american a insistat că singura sa preocupare este împiedicarea Iranului de a obţine arme nucleare.
„Singurul lucru care contează, când vorbesc despre Iran, este că nu pot avea o armă nucleară”, a declarat Trump înainte de a pleca din Casa Albă pentru vizita oficială în China.
Liderul american a continuat într-un ton ferm:
„Nu mă gândesc la situaţia financiară a americanilor. Nu mă gândesc la nimeni. Mă gândesc la un singur lucru: nu putem permite Iranului să deţină o armă nucleară. Atât. Acesta este singurul lucru care mă motivează.”
Afirmaţiile lui Trump ar putea stârni reacţii dure în SUA
Poziţia exprimată de Trump riscă să alimenteze criticile adversarilor politici, în condiţiile în care costul vieţii rămâne una dintre cele mai sensibile teme pentru alegătorii americani înaintea alegerilor intermediare din noiembrie.
Pe fondul escaladării conflictului, contractele futures pentru petrolul Brent şi-au extins creşterile şi au depăşit pragul de 107 dolari pe baril. Evoluţia vine în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, care a redus semnificativ traficul maritim prin una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Comandamentul Central al SUA a anunţat că portavionul Abraham Lincoln operează în Marea Arabiei pentru susţinerea blocadei americane.
Potrivit armatei americane, forţele navale au redirecţionat 65 de nave comerciale şi au imobilizat alte patru în cadrul operaţiunilor desfăşurate în regiune.
Între timp, Pentagonul estimează că războiul a costat până acum aproximativ 29 de miliarde de dolari, cu 4 miliarde mai mult decât evaluarea prezentată la sfârşitul lunii trecute.
Un oficial american a explicat parlamentarilor că noua estimare include atât costurile operaţionale, cât şi cheltuielile pentru repararea şi înlocuirea echipamentelor militare.
Războiul cu Iranul pierde sprijinul americanilor
Sondajele de opinie arată că intervenţia militară devine tot mai nepopulară în rândul alegătorilor americani, cu mai puţin de şase luni înaintea alegerilor care vor decide dacă republicanii îşi păstrează controlul asupra Congresului.
Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos finalizat luni, doi din trei americani consideră că Trump nu a explicat suficient de clar motivele intrării SUA în război.
Printre cei sceptici se numără şi o treime dintre alegătorii republicani, în timp ce aproape toţi democraţii spun că administraţia nu a justificat conflictul.
De partea cealaltă, oficialii iranieni au transmis că nu îşi schimbă poziţia.
Agenţia de ştiri Fars a citat un oficial al Gărzii Revoluţionare Islamice care a afirmat că Iranul şi-a extins definiţia zonei Strâmtorii Ormuz, de la coasta oraşului Jask, în est, până la Insula Siri, în vest.
La Teheran, Garda Revoluţionară a desfăşurat exerciţii militare descrise de televiziunea de stat drept „axate pe pregătirea pentru confruntarea cu inamicul”.
