Trei mari state NATO vor să propună Ucrainei un pact de securitate pentru a încuraja începerea negocierilor de pace
Trei dintre cele mai importante țări membre NATO – Franța, Germania și Marea Britanie - vor să propună Ucrainei un pact de securitate pentru a o încuraja să înceapă negocieri de pace.
Potrivit ziarului Wall Street Journal, liderii celor trei state cred că un pact care să oficializeze legături mai puternice între NATO şi Ucraina ar putea fi o modalitate de a convinge Kievul să înceapă discuţii cu Moscova, chiar și fară retragerea prealabilă a armatei ruse.
Între timp, Moscova a oprit complet livrările de petrol către Polonia prin conducta „Drujba”. Polonia este probabil cel mai înfocat avocat al cauzei ucrainene, în contextul războiului sângeros lansat de Rusia în urmă cu un an.
Premierul britanic Rishi Sunak a prezentat zilele trecute un proiect de acord care să ofere Ucrainei echipamente militare avansate, arme şi muniţie. Potrivit cotidianului The Wall Street Journal, Parisul şi Berlinul susţin iniţiativa, care ar urma să fie discutată însă abia la summitului NATO din vară.
Susținerea liderilor europeni ascunde îndoieli că Ucraina va fi capabilă să îi alunge pe ruşi atat din estul țării, cat si din Crimeea. La o întâlnire cu Olaf Scholz si Volodimir Zelenski de pe 8 februarie, Macron i-ar fi spus liderului de la Kiev că până şi doi duşmani de moarte precum Franţa şi Germania au fost nevoiţi să facă pace după al Doilea Război Mondial. Tot Macron i-ar fi atras atentia lui Zelenski că e un lider autentic pe timp de război, dar că, în cele din urmă, va trebui să ia decizii dificile.
Astfel de discuţii contrastează cu declaraţiile responsabililor americani ori polonezi.
Lloyd Austin, șeful Pentagonului: Obiectivul Ucrainei este să recupereze cât mai mult cu putință din teritoriul sudic. Au performat într-un mod impresionant. Și o vor face la fel și la contraofensiva lor din primavară. Ce fac acum e să-și mențină pozițiile in Est și să-și pregatească forța de luptă pentru contraofensivă.
Reporter: Tot auzim formula: "America va fi alături de Ucraina cât va fi nevoie". Puteți defini acest "cât va fi nevoie"?
Lloyd Austin: Atât timp cat Ucraina va continua să deșfăsoare operațiuni și să lupte pentru a-și recupera sudul, vom fi alături de ei.
Reporter: Cu alte cuvinte, atât timp cât Ucraina luptă?
Lloyd Austin: Corect!
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Putin nu e pregătit pentru pace, ci pentru și mai mult război. Așa că trebuie să dăm Ucrainei ce-i trebuie pentru a învinge”.
Joe Biden, președintele SUA: Suntem în situația în care costul indiferenței, al abandonării Ucrainei, este mai mare decât ajutorul dat Ucrainei pentru a-și păstra independența.
Reporter: Le veți trimite avioane F16?
Joe Biden: Le trimitem ceea ce Pentagonul considera ca au nevoie acum, adica tancuri, artilerie, sisteme de aparare anti-aeriana, baterii HIMARS.
Reporter: Nu credeți că ucrainenii au nevoie de F16?
Joe Biden: Nu, n-au nevoie acum.
Zelenski refuză negocierile
Pe de altă parte, Volodimir Zelenski își păstrează împotrivirea față de începerea negocierilor.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Respectați-ne dreptul de a trăi pe pământul nostru. Părăsiți teritoriile noastre. Opriți bombardamentele. Nu mai ucideți populația. Nu ne mai distrugeți infrastructura, energia, apa de băut, nu mai bombardați sate și orașe, nu mai ucideți câini, pisici, animale. Nu mai incendiați pădurile. Dacă puneți capăt acestor lucruri, vă vom spune în ce mod putem pune capăt războiului, prin diplomație”.
Antony Blinken, secretarul de stat al SUA: Nimeni nu vrea pace mai mult decât ucrainenii. Dar trebuie să fie o pace durabilă.
Reporter: Când se va întampla asta?
Antony Blinken: E greu de prezis.
Împlinirea unui an de la invazia rusă în Ucraina a fost marcată și in Consiliul de Securitate al ONU.
Dmitro Kuleba, șeful diplomației ucrainene: „În această zi tragică, atunci când deplângem destinele sfărâmate de Rusia, rog pe toată lumea să păstreze un minut de tăcere în memoria victimelor agresiunii rusești”.
Însă, fapt fără precedent, ambasadorul rus la ONU a spart tăcerea ca să propuna o variantă extinsă a momentului de reculegere.
Vasily Nebenzya, ambasadorul rus la ONU: „Domnule președinte, ne ridicăm în picioare pentru a onora memoria tuturor victimelor a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, începând cu 2014!”.
În altă ordine de idei, în cadrul proiectului documentar "Anul", Volodimir Zelenski a aratat lumii unde traieste de un an: la sediul Administrației prezidențiale de pe strada Bankova: Aici trăiesc. Aici doarme președintele. Aici, și, când e nevoie, cobor și în adăpostul anti-atomic”.
Imaginile înfățișează un mic dormitor, cu un pat de o persoană, o masă, o chiuvetă și o oglindă. Camera se află chiar lângă biroul președintelui, unde se zaresc o poză cu familia, machete de tancuri și avioane și un bust al lui Churchill.
Corespondență PRO TV din Ucraina
„Alarmele aeriene au răsunat în aceasta dimineață în toată Ucraina, dar nu au fost raportate lovituri rusești. Alerta a fost se pare declanșată după decolarea de pe aerodromuri din Rusia a patru MiG-31K, avioane capabile să lanseze rachete hipersonice Kinjal. În schimb, au fost semnalate explozii în Mariupolul ocupat de ruși. Forțele armate ucrainene au revendicat în ultimele zile mai multe lovituri asupra unor depozite și garnizoane ale rușilor din Mariupol. Până acum se credea că orașul se află în afara razei de acțiune efectivă a rachetelor ucrainene. Pe de altă parte, luptele sunt tot mai dure în preajma orașului Bahmut, supranumit sinistru de ambele părți 'mașina de tocat oameni'. Blindatele ucrainene ce acționează în zona par să secere valurile umane trimise în atac de armata rusă și compania de mercenari Wagner. În alta ordine de idei, poliția rusă a arestat aseară zeci de oameni pentru acţiuni de comemorare la împlinirea unui an de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. În cele mai multe cazuri, e vorba de persoane care doar au depus flori ori au aprins lumânări la monumente ale unor scriitori ucraineni, în Moscova ori Sankt Petersburg. În ultimul an, Rusia a adoptat legi dure care prevăd amenzi sau pedepse cu închisoarea pentru cei care "discreditează" armata sau critică războiul”, a relatat Camelia Donțu, corespondent PRO TV în Ucraina.
