Batuti, infometati si torturati. Cosmarul prin care au trecut ostaticii capturati de SI, inainte de a fi decapitati

Potrivit articolului publicat de New York Times, acestia sunt batuti, supusi simularii inecului, infometati si amenintati cu executia, scrie Mediafax. 

Captivitatea lor a coincis cu dezvoltarea gruparii care a devenit cunoscuta drept Stat Islamic, pe fondul haosului generat de razboiul civil din Siria. Acesta nu exista in momentul in care jurnalistul american James Foley a fost rapit, dar a devenit treptat cea mai puternica si mai de temut miscare din regiune. In cel de-al doilea an al detentiei lui Foley, gruparea stransese deja peste 20 de ostatici pe care intentiona sa ii elibereze in schimbul unor rascumparari. Foley a fost unul dintre cei 23 de ostatici occidentali, provenind din 12 tari, majoritatea cetateni europeni ale caror guverne platisera si anterior rascumparari.

Lupta lor pentru supravituire reiese din interviuri realizate cu cinci fosti ostatici, localnici care au fost martori la tratamentele la care au fost supusi acestia, rude si colegi ai captivilor si un cerc restrans de consilieri care au efectuat deplasari in regiune pentru a incerca sa obtina eliberarea lor. Detalii cruciale au fost confirmate de un fost membru al Statului Islamic, care a fost distribuit initial la inchisoarea in care se afla Foley.

Cosmarul trait de ostatici a ramas in mare parte secret pentru ca militantii au avertizat familiile acestora sa nu discute cu presa, altfel ii vor ucide. New York Times ii numeste doar pe cei deja identificati public de Statul Islamic.

In celulele lor, ostaticii nu stiau daca familiile sau guvernele lor fac ceva pentru ei. Ei incercau sa puna cap la cap singurele informatii la care aveau acces, din interactiunile cu gardienii sau unul cu celalalt.

Rapitorii le-au confiscat laptopurile, telefoanele mobilele si aparatele de fotografiat si le-au cerut parolele conturilor detinute. Le-au verificat conturile de Facebook, Skype, arhivele foto si e-mailurile, cautand dovezi de colaborare cu agentiile de spionaj si militare occidentale.

"M-au dus intr-o cladire destinata interogatoriilor", a declarat Marcin Suder, un fotojurnalist polonez in varsta de 37 de ani, rapit in iulie 2013 la Saraqib, in Siria. El a trecut prin mainile mai multor grupari inainte de a reusi sa scape, patru luni mai tarziu. "Mi-au verificat aparatul de fotografiat", a spus Suder. "Mi-au verificat tableta. Apoi m-au dezbracat complet. Eram gol. S-au uitat sa vada daca am vreun cip GPS ascuns sub piele sau in haine. Apoi au inceput sa ma bata. Au cautat pe Google: Marcin Suder si CIA, Marcin Suder si KGB. M-au acuzat ca sunt spion", a povestit el.

Suder, care nu s-a intalnit cu ceilalti ostatici pentru ca a reusit sa scape inainte de a fi transferati cu totii in acelasi loc, a remarcat vocabularul tipic englezesc pe care il foloseau cei care il interogau.

Pedeapsa pentru orice considerau o ofensa era tortura. "Ii puteai vedea cicatricile de la glezne", a declarat belgianul Jejoen Bontinck, in varsta de 19 ani, care a petrecut trei saptamani in vara lui 2013 in aceeasi celula cu Foley, despre jurnalistul american. "Mi-a povestit cum i-au legat picioarele de o bara si apoi au agatat bara astfel incat el era tinut cu capul in jos. Apoi l-au lasat acolo".

Foley s-a convertit la islam la scurt timp dupa ce a fost capturat si a adoptat numele de Abu Hamza, a declarat Bontinck. "Recitam impreuna din Coran. Majoriatea ar spune: Haide sa ma convertesc ca sa primesc un tratament mai bun. Dar in cazul lui cred ca a fost ceva sincer", a adaugat el. Fostul ostatic sustine ca majoritatea detinutilor occidentali s-au convertit in timpul dificilei lor captivitati.

Doar cativa dintre ostatici au ramas loiali credintei lor, inclusiv Steven Sotloff, un evreu practicant. De Yom Kippur, el le-a spus gardienilor lui ca nu se simte bine si a refuzat mancarea, astfel incat sa respecte in secret postul traditional, a declarat un martor.
Primii lui gardieni, din cadrul Frontului al-Nusra, au privit cu suspiciune credinta islamica declarata a lui Foley. Dar al doilea grup care l-a detinut a parut impresionat. Pentru o perioada, abuzurile s-au oprit. Spre deosebire de detinutii sirieni, care erau legati de radiatoare, Foley si Cantlie se puteau deplasa liber in celula.

Dupa ce i-au detinut timp de mai multe luni fara sa faca vreo cerere, jihadistii au elaborat brusc un plan de a cere rascumparare. Incepand din noiembrie, fiecarui ostatic i s-a cerut sa dea o adresa de e-mail a unei rude. Foley le-a dat adresa fratelui sau mai mic. Gruparea a trimis mai multe mesaje familiilor ostaticilor.

Pe masura ce treceau zilele, colegii europeni de celula ai lui Foley erau chemati afara rand pe rand, pentru a raspunde intrebarilor. Rapitorii identificasera tarile care erau mai dispuse sa plateasca rascumparare, a declarat un fost ostatic.

Intr-una dintre zile, gardienii au venit si au chemat trei ostatici spanioli. Ei au spus ca stiu ca Guvernul spaniol a platit sase milioane de euro pentru un grup de angajati umanitari rapiti de o celula a Al-Qaida din Mauritania. Negocierile au progresat rapid, iar primul ostatic a fost eliberat in martie, la sase luni dupa ce fusese capturat, dupa care militantii si-au indreptat atentia asupra a patru jurnalisti francezi.

Rapitorii au realizat in scurt timp ca Statele Unite si Marea Britanie sunt cel mai putin dispuse sa plateasca rascumparari. Ca urmare a acestui fapt, persoana care a suferit cele mai dure tratamente a fost Foley. In afara de bataile prelungite, el a fost supus unor executii simulate si simularii inecului.

Ostaticii au petrecut saptamani intregi in intuneric, unde singura sursa de lumina era raza de soare care se strecura pe sub usa. Dupa lasarea serii, ei nu mai vedeau nimic, varsand mancarea pe ei. Majoritatea locurilor de detentie nu aveau saltele si doar cateva paturi.

Cand au venit primele sume de bani, gardienii au descoperit ca unele dintre bancnote erau deteriorate. Ei s-au plans ostaticilor ramasi ca guvernele lor nu au avut decenta sa trimita bancnote intregi. In aprilie insa, aproape jumatate dintre ostatici fusesera eliberati. In iunie, celula in care se aflau altadata 23 de ostatici, mai gazduia doar sapte, patru americani si trei britanici, ale caror guverne refuzasera sa plateasca rascumparare.

Articol recomandat de sport.ro

„Ciopârțită” la testul anti-doping: o jucătoare a ratat un turneu WTA după un control care a ieșit înfiorător