Tarifele vamale impuse de Donald Trump slăbesc dolarul, contrar aşteptărilor pieţei. Ce urmează pentru economia țării
Deşi planurile preşedintelui Donald Trump privind tarifele vamale erau aşteptate să întărească dolarul american, realitatea din pieţele financiare a contrazis aşteptările.
Temerile legate de o recesiune iminentă au dus la scăderea indicelui dolarului, în pofida tarifelor deja aplicate, transmite CNBC.
Indicele ICE U.S. Dollar Index, care măsoară evoluţia dolarului faţă de un coş de valute importante, a atins un vârf de 104,31 miercuri, chiar înainte de anunţarea tarifelor.
După anunţ, a scăzut abrupt la 101,27 joi — o variaţie de 3% în mai puţin de 24 de ore. Chiar dacă vineri s-a înregistrat o uşoară revenire, indicele a încheiat săptămâna în scădere, dolarul fiind acum mai slab decât înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie.
„Impactul negativ al tarifelor impuse de Trump loveşte deja economia americană, ceea ce investitorii nu anticipaseră. Se aşteptau ca tarifele să fie bune pentru dolar şi proaste pentru restul lumii. Dar economia SUA nu era suficient de puternică pentru a suporta astfel de măsuri în forţă”, a declarat Chris Turner, director global de pieţe la ING.
După victoria lui Trump pe 5 noiembrie, dolarul s-a apreciat semnificativ, atingând temporar un maxim de peste 110 în ianuarie. Însă de atunci, dolarul a pierdut teren pe fondul slăbirii indicatorilor economici şi al unui ton mai agresiv decât anticipat în politica comercială a noii administraţii.
Kathy Kriskey, director de strategie pentru ETF-uri alternative la Invesco, se arată totuşi optimistă în privinţa unui posibil scenariu de tip „durere pe termen scurt, câştig pe termen lung”, dar recunoaşte că încrederea pieţei este zdruncinată.
„Moneda reflectă sănătatea economiei. Credem că Trump are un plan, dar nu ştim exact care este acesta,” a spus Kriskey.
Fuga spre siguranţă
Valutele străine nu s-au comportat unitar în raport cu dolarul. Yenul japonez şi francul elveţian — valute considerate ”refugii sigure”, s-au apreciat semnificativ.
În schimb, valute mai sensibile la ciclul economic, precum dolarul australian, au pierdut teren, în special vineri, zi considerată de analişti ca fiind una clasică de ”aversiune la risc”.
Fuga spre active sigure, precum obligaţiunile de stat americane, influenţează şi piaţa valutară: scăderea randamentelor la titlurile Trezoreriei reduce atractivitatea de a deţine dolari. De asemenea, vânzările de acţiuni americane includ frecvent investitori străini care îşi retrag capitalul în ţările de origine, ceea ce implică vânzarea de dolari.
Euro a fost o excepţie notabilă: a crescut în raport cu dolarul, în ciuda faptului că nu este văzut în mod obişnuit ca o monedă de refugiu. Potrivit lui Kriskey, optimismul privind un posibil acord de pace în Ucraina şi anunţurile de cheltuieli guvernamentale sporite din partea unor ţări europene, precum Germania, au susţinut moneda unică.
”Este bizar că această nouă administraţie [Trump] contribuie, indirect, la redresarea Europei şi la atractivitatea euro,” a spus Kriskey. Pariurile pe aprecierea euro sunt incluse şi în strategia fondului Invesco DB US Dollar Index Bearish Fund (UDN).
Ce urmează
Veştile bune pentru investitori sunt că mişcările bruşte din piaţa valutară nu par a reprezenta o ameninţare imediată pentru sistemul financiar sau economia globală.
Amol Dhargalkar, partener la Chatham Financial, a precizat că firmele ar putea deveni mai agresive în acoperirea riscurilor valutare în lunile următoare, dar că majoritatea companiilor o fac într-un mod conservator, ceea ce reduce riscul unor pierderi masive.
”Scopul principal nu este speculaţia, ci limitarea riscului valutar,” a subliniat Dhargalkar.
Chiar dacă unele fonduri speculative au mizat greşit pe aprecierea dolarului, piaţa valutară globală este una extrem de lichidă şi profundă, capabilă să absoarbă fluctuaţii de 3% fără probleme majore.
”Este o mişcare perfect normală în limitele pe care le poate digera piaţa,” a declarat Ken Miller, manager de portofoliu al Simplify Currency Strategy ETF (FOXY).
El a comparat această săptămână cu criza din 2008, dar a subliniat că „atunci băncile şi alte părţi erau în pericol. Acum nu avem acest sentiment.”
