Țara pe care Biden vrea să o vadă în NATO "cât mai curând posibil". Ce i-a spus lui Erdogan

Joe Biden si Recep Erdogan
AFP

Preşedintele american Joe Biden şi-a exprimat dorinţa de a vedea Suedia aderând la NATO "cât mai curând posibil" într-o convorbire telefonică avută duminică cu preşedintele turc Tayyip Erdogan.

Cei doi lideri au stabilit să aibă o discuţie între patru ochi cu ocazia summitului Alianţei Nord-Atlantice din 11-12 iulie de la Vilnius, relatează AFP şi Reuters.

Turcia, alături de Ungaria, nu a ratificat încă aderarea Suediei la NATO, care necesită aprobarea unanimă a tuturor membrilor alianţei.

Erdogan i-a spus lui Biden că Stockholmul a făcut paşi în direcţia corectă pentru ca Ankara să ratifice candidatura, referindu-se la o nouă lege antiterorism, dar a spus că aceşti paşi nu au fost suficienţi în condiţiile în care susţinătorii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) au continuat să organizeze demonstraţii în Suedia, a declarat duminică Direcţia de comunicare a Preşedinţiei turce, potrivit News.ro.

Biden i-a transmis că dorinţa sa este de a primi Suedia în NATO "cât mai curând posibil", a precizat, la rândul său, Casa Albă într-un comunicat.

Citește și
Marine Le Pen
Marine Le Pen luptă pentru a-şi salva visurile prezidenţiale. Procesul care poate răsturna planurile partidului RN

Liderii au convenit să se întâlnească faţă în faţă la Vilnius, în Lituania, cu ocazia apropiatului summit NATO şi să discute în detaliu relaţiile bilaterale şi problemele regionale, a anunţat Preşedinţia turcă.

Joi, Suedia nu a reuşit să convingă Turcia să ridice blocajul pentru aderarea la NATO în cadrul unei reuniuni la nivel de miniştri de externe, Ankara solicitând mai multe acţiuni împotriva militanţilor kurzi în ceea ce numeşte lupta împotriva terorismului.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că va convoca luni, la Vilnius, o întâlnire între Erdogan şi premierul suedez Ulf Kristersson.

Ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, Suedia şi Finlanda au solicitat anul trecut aderarea la NATO, renunţând la politica lor de nealiniere militară care a durat timp de decenii în timpul Războiului Rece.

În timp ce aderarea Finlandei la NATO a primit undă verde în aprilie, Turcia şi Ungaria nu au aprobat încă candidatura Suediei. Stockholmul a făcut eforturi în speranţa de a obţine aprobarea candidaturii până la summitul NATO de săptămâna viitoare de la Vilnius.

În timpul convorbirii lor telefonice de duminică, Biden şi Erdogan au discutat şi despre livrarea de avioane de luptă F-16 către Turcia şi despre obiectivul Ucrainei de a adera la NATO, potrivit comunicatului Preşedinţiei turce.

"Liderii au convenit să se întâlnească faţă în faţă la Vilnius şi să discute în detaliu despre relaţiile bilaterale dintre Turcia şi Statele Unite şi despre chestiuni regionale", se arată în comunicatul Ankarei.

"Constatând că nu este corect să se asocieze cererea Turciei pentru avioane F-16 cu aderarea Suediei, preşedintele Erdogan i-a mulţumit preşedintelui american Biden pentru sprijinul acordat cererii Turciei pentru avioanele F-16", menţionează comunicatul. Unii observatori sunt de părere că aprobarea candidaturii Suediei la NATO din partea Turciei este condiţionată de Ankara de livrarea de F-16.

Livrarea acestor avioane americane către Turcia a fost blocată în urmă cu câţiva ani după ce Ankara a decis să cumpere de la Rusia sistemul de apărare aeriană antirachetă S-300.

Recep Tayyip Erdogan, care urmează să discute luni, la Vilnius, cu premierul suedez Ulf Kristersson, a criticat autorităţile suedeze pentru presupusa lor clemenţă faţă de militanţii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul suedez şi cere extrădarea a zeci dintre ei.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO A spus „DA”! Fostul fotbalist de la FCSB și-a cerut iubita în căsătorie în Las Vegas
GALERIE FOTO A spus „DA”! Fostul fotbalist de la FCSB și-a cerut iubita în căsătorie în Las Vegas
Citește și...
Marine Le Pen luptă pentru a-şi salva visurile prezidenţiale. Procesul care poate răsturna planurile partidului RN
Marine Le Pen luptă pentru a-şi salva visurile prezidenţiale. Procesul care poate răsturna planurile partidului RN

Marți începe în Franța un proces-cheie care ar putea decide dacă Marine Le Pen sau protejatul său, Jordan Bardella, va fi candidatul Rassemblement National la prezidențialele de anul viitor, potrivit POLITICO.

„Ești mort?” Aplicația virală în China care se adresează tinerilor care locuiesc singuri
„Ești mort?” Aplicația virală în China care se adresează tinerilor care locuiesc singuri

O nouă aplicație cu un nume sumbru a luat China cu asalt.

Incendiul din Crans-Montana, soldat cu 40 de morți, ironizat într-o caricatură. Revista Charlie Hebdo, vizată de o plângere
Incendiul din Crans-Montana, soldat cu 40 de morți, ironizat într-o caricatură. Revista Charlie Hebdo, vizată de o plângere

Un cuplu de avocați a depus în Elveția o plângere împotriva revistei franceze de satiră Charlie Hebdo, după publicarea, pe 9 ianuarie, a unei caricaturi despre incendiul mortal dintr-un bar din stațiunea Crans-Montana.

Recomandări
Anunț oficial. Guvernul va adopta legile privind reforma administraţiei, cu tăieri de 10% din anvelopa pentru salarii
Anunț oficial. Guvernul va adopta legile privind reforma administraţiei, cu tăieri de 10% din anvelopa pentru salarii

Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a anunţat că, săptămâna viitoare, Guvernul va adopta pachetul de legi privind reforma administraţiei, cu tăieri de 10% din anvelopa pentru salarii, cu care va merge în Parlament pentru asumarea răspunderii.

PRO TV anunță încheierea formatului La Măruță începând cu 6 februarie 2026!
PRO TV anunță încheierea formatului La Măruță începând cu 6 februarie 2026!

PRO TV va încheia difuzarea unuia dintre cele mai longevive formate ale sale: La Măruță.

Radu Miruţă, despre ajutorul de 50 de milioane euro dat de România Ucrainei: Banii ajung în bugetul NATO, SUA îi distribuie
Radu Miruţă, despre ajutorul de 50 de milioane euro dat de România Ucrainei: Banii ajung în bugetul NATO, SUA îi distribuie

Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a afirmat, luni, că cei 50 de milioane de euro cu care România contribuie ajung în bugetul NATO, prin mecanismul PURL, iar Statele Unite ale Americii livrează echipamente militare Ucrainei.