Țara care predă la școală cum să identifici dezinformarea. Oamenii știu acum ce se întâmplă și au încredere totală în stat
În Finlanda, abilităţile necesare pentru a detecta dezinformarea online sunt predate la şcoală, o abilitate crucială în combaterea unui rău în creştere.
Învăţându-şi cetăţenii cum să analizeze critic conţinutul mediatic, să demonteze farsele şi să identifice informaţiile false, Finlanda speră să promoveze educaţia pentru utilizarea mass-media ca o competenţă civică.
"Cine ştie ce este un troll?", îi întreabă Saara Varmola, profesoară de literatură şi limbă finlandeză, pe elevii săi de 14 şi 15 ani de la o şcoală din capitala Helsinki. Toţi ridică mâna.
Întrebările esenţiale de pus într-o lume saturată de informaţii sunt: "Cine se află în spatele conţinutului pe care îl urmăriţi? Ce produceţi voi înşivă şi care este responsabilitatea voastră?", a declarat Varmola pentru AFP.
Această ţară nordică a fost una dintre primele din Europa care defineşte o politică naţională în acest domeniu în 2013.
În 2019, acesta a fost integrat în toate materiile din programa şcolară, predate din învăţământul primar până în cel secundar.
Educaţia "prin informaţie este esenţială pentru consolidarea rezilienţei societăţii, iar Finlanda a înţeles acest lucru foarte devreme", a declarat pentru AFP Anders Adlercreutz, ministrul Educaţiei.
”Toată lumea este implicată în această muncă”
Proporţia informaţiilor care provin din mass-media tradiţionale este în scădere, astfel că este "deosebit de important să fii capabil să evaluezi critic ceea ce citeşti", subliniază el.
Finlanda ocupă primul loc în Indexul european al competenţei mediatice, care compară în fiecare an capacitatea a 41 de ţări de a face faţă dezinformării, de la crearea sa în 2017 de către Open Society Institute din Bulgaria.
Indicele se bazează pe criterii precum calitatea educaţiei, libertatea mass-media şi nivelul de încredere în societate.
Anul trecut, Finlanda a fost urmată îndeaproape de vecinii săi nordici Danemarca, Norvegia, Estonia şi Suedia.
Potrivit ministrului Educaţiei, cheia succesului Finlandei constă într-o abordare colaborativă între mai multe sectoare ale societăţii.
"Şcoli, mass-media, ziare, întreprinderi, biblioteci, muzee? Toată lumea este implicată în această muncă" destinată celor 5,5 milioane de locuitori ai ţării, explică Anders Adlercreutz.
Finlandezii au, de asemenea, încredere în instituţiile lor, spune Leo Pekkala, director adjunct al Institutului Naţional al Audiovizualului din Finlanda (KAVI) - o instituţie responsabilă cu punerea în aplicare a politicii de alfabetizare mediatică şi informaţională.
"Avem mare încredere în forţele de apărare, în armată, în poliţie şi în guvern. De asemenea, avem încredere în politicienii noştri şi în mass-media", a declarat acesta.
Finlanda, care are o frontieră de 1.340 de kilometri cu Rusia, nu este totuşi imună la influenţa campaniilor de dezinformare, avertizează Adlercreutz.
”Școala m-a învățat să interpretez mesajele media”
"Nu sunt sigur că am fost pe deplin puşi la încercare", remarcă el, în timp ce creşterea inteligenţei artificiale îngrijorează la fel de mult pe cât entuziasmează.
Saara Varmola împarte temele elevilor săi. Pot youtuberii şi streamerii să inducă în eroare? Este conţinutul sponsorizat o modalitate de a folosi informaţiile pentru a influenţa?
"Da, uneori youtuberii, streamerii şi oamenii de pe reţelele sociale fac acest lucru", spune Bruno Kerman, elev în clasa a patra.
"Da, şi cine îi opreşte?", se întreabă Niilo Korkeaoja, colegul său de clasă.
Verificaţi sursa informaţiilor postate pe Tiktok, Snapchat sau Instagram, gândiţi critic... Elevii intervievaţi de AFP spun că sistemul educaţional finlandez le oferă instrumentele necesare pentru a contracara dezinformarea, în special online.
"Şcoala m-a învăţat să interpretez mesajele media, dar şi să citesc printre rânduri", spune Ronja Turunen, o altă elevă.
Finlanda are un palmares dovedit în acest domeniu. Primele semne de educaţie mediatică datează din 1970, când educaţia privind mass-media a fost introdusă în programa şcolară.
Deşi educaţia a evoluat şi s-a adaptat la schimbările din mediul mediatic şi la apariţia tehnologiilor digitale, obiectivul-cheie al predării, care este gândirea critică, a persistat, consideră Pekkala de la KAVI.
Etichete: dezinformare, educație, Finlanda, scoala,
.webp)
