Pentru prima dată importanța Mării Negre va fi recunoscută într-un document oficial NATO
Ţările membre NATO reunite la summitul de la Madrid vor invita, miercuri, oficial Finlanda și Suedia să se alăture Alianței. Este un pas esențial pentru întărirea securității, în fața amenințării Rusiei.
Marți seară, Turcia și-a dat acordul în favoarea țărilor scandinave după săptămâni de negocieri. Opoziția lui Erdogan bloca practic tot procesul, pentru că decizia de a primi noi membri se ia în unanimitate.
Cele două țări se angajează să „coopereze pe deplin” cu Turcia
La schimb, cele două țări se angajează să „coopereze pe deplin” cu Turcia în lupta împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan, considerat organizație teroristă de Ankara. Cele două țări nordice vor ridica, de asemenea, restricțiile privind vânzarea de arme către Turcia.
S-a scris istorie înca din prima zi a summitului NATO de la Madrid. După săptămâni de negocieri, Turcia a acceptat în cele din urmă intrarea Suediei și Finlandei în NATO.
Decizia a venit în urma unei întâlniri între președintele finlandez, premierul suedez și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan. La reuniune a participat și secretarul general al NATO. La finalul discuțiilor, de aproape patru ore, oficialii au semnat un „memorandum de înțelegere”.
Acordul presupune ca Finlanda și Suedia să ridice embargoul asupra armelor, să își modifice legile privind terorismul, să sprijine Turcia în conflictul cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan, catalogat „terorist” de Ankara și să nu mai sprijine Forțele de Protecție a Poporului, filiala siriană a formațiunii.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Finlanda și Suedia sunt gata să colaboreze cu Turcia în ceea ce privește deportările sau cererile de extrădare a persoanelor suspectate de terorism. Dar, în același timp, acest proces de extrădare va avea loc în conformitate cu ceea ce prevede Convenția Europeană de Extrădare.”
Miercuri, liderii NATO vor invita oficial cele două state nordice să se alăture Alianței
Turcia a fost un opozant dur în calea aderării celor două țări nordice la Alianță. Oficialii de la Ankara au spus că sunt dispuși să amâne momentul aderării cu mai mult de un an dacă Finlanda și Suedia nu răspund pozitiv revendicărilor.
Miercuri, liderii NATO vor invita oficial cele două state nordice să se alăture Alianței. Cei 30 de lideri trebuie să semneze pentru primirea Suediei și Finlandei în Alianța Nord-Atlantică. Aceștia au depus cererea de aderare la mijlocul lunii mai și nu ar fi făcut acest lucru dacă nu ar fi fost agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, iar cel mai probabil pașii de urmat vor fi stabiliți în zilele următoare și până la finalul anului cele două state vor deveni membre cu drepturi depline ale acestei Alianțe.
Lărgirea NATO va face Alianţa „mai puternică şi mai sigură" spune premierul britanic Boris Johnson.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Acum, președintele Putin are și mai mult NATO la granițele sale. Obține, așadar, opusul a ceea ce a cerut, și anume ca NATO să își închidă porțile, dar noi demonstrăm că ușile NATO sunt deschise.”
Care sunt cele mai importante provocări pentru NATO
Pentru Alianța Nord-Atlantică, cele mai importante cinci provocări sunt evitarea unei escaladări a crizei din Ucraina, menținerea unității occidentale în fața Moscovei, securitatea țărilor Baltice, extinderea NATO și creșterea investițiilor militare.
Pentru prima dată imporanța Mării Negre va fi recunoscută într-un document oficial NATO, iar cele patru grupuri de luptă care s-au înființat la sfârșitul lunii februarie vor fi transformate cel mai probabil în comandamente, ceea ce înseamnă prezența pe teritoriile europene a peste 4.000 de soldați americani. Sunt decizii importante pe care le așteaptă și România de la acest summit. Cel mai probabil, pe teritoriul țării noastre se vor înființa așa-numitele „depozite de armament.”
Citește și Un cal rămas blocat între scândurile unui ponton a fost salvat de pompierii din Alba Iulia
La summitul NATO a participat și președinteleKlaus Iohannis. Marți seară, șeful statului a participat la dineul de gală oferit de Majestățile Lor, Regele Felipe al VI-lea și Regina Letizia, în onoarea șefilor de state și de guverne. La evenimentul organizat la palatul regal din Madrid au fost prezenți aproximativ 40 de lideri.
Regele Felipe al VI-lea, regele Spaniei: „Războiul s-a întors în Europa. Agresiunea nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei este o încălcare flagrantă a integrității teritoriale a unui stat suveran. Nicio țară nu a rămas neafectată de acest război.”
Ultima dată când palatul regal din Madrid a găzduit un eveniment asemănător a fost în 1997. Atunci, NATO a făcut primul pas spre extindere în speranța că va încheia Războiul Rece.
