Suedia a preluat președinția rotativă a Uniunii Europene. Care sunt prioritățile sale

Suedia
IMAGO IMAGES

La 1 ianuarie 2023, Suedia preia de la Cehia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni.  

Statele membre care deţin preşedinţia Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite "trio-uri", pentru o perioadă de 18 luni.

Trio-ul actual este format din Franţa (ian.-iun. 2022), Cehia (iul.-dec. 2022) şi Suedia (ian.-iun. 2023), conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

Logo-ul şi priorităţile preşedinţiei suedeze

Priorităţile preşedinţiei suedeze reflectă poziţiile pe care Suedia le-a susţinut în mod tradiţional în UE, dar răspund şi provocărilor geopolitice şi economice actuale cu care se confruntă Uniunea, conform site-ului guvernului suedez, https://www.government.se/. 

Citește și
gerhard karner
Gerhard Karner, despre extinderea spațiului Schengen: Are sens să includem Croația și să nu includem Bulgaria și România acum
Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Securitatea-unitatea, rezilienţa-competitivitatea, prosperitatea (tranziţia energetică), valorile democratice şi statul de drept sunt temele aflate în centrul viitoarei preşedinţii suedeze, a transmis prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, într-un discurs la 12 decembrie, în Riksdag (parlamentul suedez), când a prezentat programul preşedinţiei suedeze a UE începând cu 1 ianuarie 2023.

În ceea ce priveşte domeniul afaceri externe, Suedia va acorda atenţie sporită situaţiei din Ucraina şi procesului de extindere a UE. Cu privire la economie, preşedinţia suedeză va depune eforturi pentru unitate în actuala situaţie dificilă de criză. La capitolul afaceri interne, viitoarea preşedinţie se va axa pe politicile migraţiei, pe combaterea crimei organizate, a terorismului şi a extremismului violent. Pe zona politicilor sociale, a locurilor de muncă şi sănătăţii, Suedia arată că se va axa pe reducerea riscului de sărăcie şi excluziune socială, ca urmare a ultimelor crize: pandemia, criza energetică şi creşterea inflaţiei.

În plus, preşedinţia suedeză va promova activ obiectivele UE, pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, în paralel cu creşterea competitivităţii, a ocupării forţei de muncă, a producţiei de alimente şi a sănătăţii şi bunăstării. În acest sens, punerea în aplicare a Pactului ecologic european va fi pe agendă în prima jumătate a anului 2023, informează site-ul preşedinţiei suedeze, https://swedish-presidency.consilium.europa.eu/.

Suedia a mai deținut președinția UE în 2001 și 2009

Logo-ul preşedinţiei Suediei la Consiliul UE este reprezentat de formula "sweden2023.eu", scrisă cu caractere galbene şi albe, pe fond albastru. Prin evidenţierea diferitelor părţi ale logo-ului, se transmit mai multe mesaje.

"sweden eu" subliniază rolul Suediei în calitate de a deţinătoare a preşedinţiei şi contribuţia ţării la Uniune.

"we 2023" reflectă faptul că Suedia, în calitate de deţinătoare a preşedinţiei, acţionează în interesul comun al Uniunii, iar "we eu" ilustrează comunitatea statelor membre ale UE şi importanţa construcţiei europene pentru cetăţenii săi.

De asemenea, legătura dintre literele "n" şi "u" din siglă simbolizează solidaritatea între statele membre. Punctul galben din siglă reprezintă hotărâre şi este un punct de referinţă pentru calea de urmat comună a statelor membre. Culorile alese sunt cele pe care Suedia şi UE le au în comun: galben şi albastru.

Suedia a mai deţinut, anterior, preşedinţia Uniunii de două ori: în 2001 şi 2009. Agenda preşedinţiei în 2001 s-a concentrat pe extindere, ocuparea forţei de muncă şi mediu. În 2009, cele mai importante probleme de pe agendă au fost criza financiară şi economică, schimbările climatice şi punerea în aplicare a noului Tratat de la Lisabona.

În anterioara preşedinţie a Uniunii, Cehia s-a concentrat asupra unor priorităţi precum: gestionarea crizei refugiaţilor şi reconstrucţia post-război a Ucrainei; securitatea energetică, consolidarea apărării UE; rezilienţa strategică a economiei europene; rezilienţa instituţiilor democratice, informează site-ul https://czech-presidency.consilium.europa.eu/.

Care sunt temele prioritare ale actualei președinții UE

Temele prioritare ale actualului trio format din Franţa-Cehia-Suedia, potrivit site-ului https://data.consilium.europa.eu/, sunt:

* protecţia cetăţenilor şi a libertăţilor acestora, cu accent pe respectarea şi protecţia valorilor europene - democraţia, statul de drept, egalitatea între femei şi bărbaţi etc. - şi pe consolidarea spaţiului Schengen şi a politicii europene privind azilul şi migraţia;

* promovarea unui nou model european de creştere şi investiţii, bazat pe o creştere verde şi durabilă şi pe suveranitatea industrială şi digitală europeană;

* construirea unei Europe mai verzi, mai echitabile din punct de vedere social şi mai protective în ceea ce priveşte sănătatea cetăţenilor europeni;

* o Europă globală, actor mondial care promovează multilateralismul şi relaţii reînnoite cu partenerii săi, în paralel cu împărtăşirea unei viziuni comune a celor 27 state membre în ceea ce priveşte ameninţările strategice.

Trio-ul anterior la preşedinţia UE a fost format din Germania (iul.- dec. 2020), Portugalia (ian.-iun. 2021) şi Slovenia (iul.-dec. 2021), conform site-urilor https://eur-lex.europa.eu/ şi www.eu2020.de.

Puternic marcat de pandemia de COVID-19, programul comun al trio-ului a făcut astfel lupta împotriva coronavirusului şi a consecinţelor sale economice şi sociale prioritatea numărul 1. De asemenea, adoptarea bugetului multianual al UE 2021-2027 a fost unul dintre cele mai importante proiecte ale trio-ului Germania, Slovenia, Portugalia. Printre celelalte priorităţi de pe agenda sa, s-au numărat: promovarea unei Europe sociale, tranziţiile verzi şi digitale şi căutarea de răspunsuri europene la întrebările legate de migraţie.

Care va fi următoarea președinție UE

Trio-ul următor al preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene va fi format din Spania (iul.-dec. 2023), Belgia (ian.-iun. 2024) şi Ungaria (iul.-dec.2024), potrivit https://eur-lex.europa.eu/.

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotaţie, la fiecare şase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni.

Sistemul de conducere rotativă a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona, în 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni, conform site-ului www.consilium.europa.eu.

Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.

În ceea ce priveşte planificarea şi conducerea reuniunilor, preşedinţia conduce întâlnirile formale din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), se asigură că discuţiile se desfăşoară în acord cu Regulamentul de procedură şi metodele de lucru ale Consiliului şi organizează, de asemenea, şi reuniuni informale la Bruxelles şi în ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie.

Cu privire la rolul său de reprezentare, preşedinţia UE reprezintă Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, în special cu Comisia şi cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obţinerea unui acord privind dosarele legislative prin aşa-numitele triloguri sau prin reuniuni de negociere informale şi prin reuniuni ale Comitetului de conciliere.

Din punct de vedere statistic, legislaţia luată în considerare în timpul unei preşedinţii depinde de iniţiativele Agendei Strategice a UE. De asemenea, circa 500-700 de propuneri legislative sunt luate în discuţie în fiecare perioadă de şase luni, scrie site-ul www.gov.si.

 

Articol recomandat de sport.ro
După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"
După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"
Citește și...
Blinken, despre aderarea Suediei și Finlandei la Nato: „Am toate aşteptările ca ambii să devină membri în curând”
Blinken, despre aderarea Suediei și Finlandei la Nato: „Am toate aşteptările ca ambii să devină membri în curând”

Secretarul american de stat Antony Blinken se aşteaptă ca Suedia şi Finlanda să se alăture NATO în curând, în pofida rezistenţei Turciei.

Gerhard Karner, despre extinderea spațiului Schengen: Are sens să includem Croația și să nu includem Bulgaria și România acum
Gerhard Karner, despre extinderea spațiului Schengen: Are sens să includem Croația și să nu includem Bulgaria și România acum

După ce Țările de Jos și Suedia au renunțat să se mai opună aderării României la spațiul Schengen, ministrul austriac de Interne continuă să pună piedici țării noastre la zona comunitară.

Bogdan Aurescu: Suedia susține aderarea României la Spațiul Schengen
Bogdan Aurescu: Suedia susține aderarea României la Spațiul Schengen

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat, luni seara, pe Twitter că Suedia susține aderarea României la Spațiul Schengen.

Turcia recunoaşte ”progresele” Suediei şi Finlandei în vederea aderării la NATO
Turcia recunoaşte ”progresele” Suediei şi Finlandei în vederea aderării la NATO

Turcia consideră că Suedia şi Finlanda au realizat ”progrese” în vederea aderării lor la NATO, potrivit unui declaraţii comune de la finalul unei reuniuni, la Stockholm.

 

Suedia a confirmat că gazoductul Nord Stream a fost sabotat. S-au găsit urme de explozibili
Suedia a confirmat că gazoductul Nord Stream a fost sabotat. S-au găsit urme de explozibili

Anchetatorii suedezi au găsit urme de expozibili la conductele Nord Stream avariate, confirmând că a avut loc un sabotaj, potrivit unui procuror suedez, transmite Reuters.

Recomandări
Prima zăpadă abundentă a provocat haos în România. TIR-uri blocate pe DN1. Nici utilajele de deszăpezire n-au putut înainta
Prima zăpadă abundentă a provocat haos în România. TIR-uri blocate pe DN1. Nici utilajele de deszăpezire n-au putut înainta

Prima ninsoare serioasă din acest sezon a provocat haos pe drumurile din țară și pe calea ferată. Cele mai mari probleme au fost pe Drumul Național 1, unde, joi înainte de răsărit, un TIR a intrat într-un parapet la Bușteni, blocând complet circulația.

BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui

BEC pentru alegerea preşedintelui României a decis înlăturarea materialelor de propagandă electorală din mediul online care îl ilustrează pe candidatul independent Călin Georgescu şi nu conţin codul de identificare al mandatarului financiar.

UE avertizează: Un tir cu rachetă intercontinentală rusă în Ucraina ar
UE avertizează: Un tir cu rachetă intercontinentală rusă în Ucraina ar "marca o escaladare clară" din partea lui Putin

Un tir cu rachetă intercontinentală a Rusiei împotriva Ucrainei ar "marca o escaladare clară" din partea lui Vladimir Putin, a apreciat joi un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, citat de AFP.