Ținta exercițiului desfășurat în apropierea arhipelagului Svalbard a fost simularea tăierii cablurilor submarine critice fără a lăsa urme, o operațiune clandestină pusă la cale de Direcția GUGI a Moscovei, transmite Reuters, preluat de news.ro.
Potrivit a doi oficiali occidentali care au vorbit sub protecția anonimatului pentru agenția Reuters, navele rusești au fost împiedicate să-și ducă la bun sfârșit exercițiul și au fost forțate să părăsească zona. Deși Marea Britanie și Norvegia au dezvăluit în aprilie descoperirea acestei operațiuni secrete, implicarea SUA, locația exactă și natura noii arme au fost ținute departe de ochii publicului până acum. Niciun cablu nu a fost avariat, exercițiul rusesc fiind strict o simulare a desfășurării tehnologiei în eventualitatea unui conflict cu Alianța Nord-Atlantică.
Pentru a descuraja utilizarea reală a acestei tehnologii, oficialii britanici și norvegieni și-au prezentat concluziile direct Moscovei, demonstrând că aliații sunt la curent cu noile capabilități subacvatice. Ministrul apărării din Norvegia, Tore Sandvik, a transmis un avertisment ferm printr-un comunicat oficial:
„Prin operaţiunea noastră comună, am transmis un mesaj clar Rusiei că nu poate acţiona în secret. Am precizat fără echivoc autorităţilor ruse că orice încercare de a viza infrastructura noastră critică va fi detectată şi va avea consecinţe. Nu este în interesul nimănui escaladarea tensiunilor în Extremul Nord”, a declarat oficialul norvegian.
Confruntarea din adâncurile mării are loc pe fondul temerilor crescânde ale serviciilor de informații occidentale că Kremlinul intensifică operațiunile de sabotaj în Europa. Trei oficiali americani au avertizat că analiștii CIA sunt tot mai îngrijorați de posibilitatea ca Rusia să testeze Articolul 5 al NATO, tratatul de apărare reciprocă, iar distrugerea cablurilor submarine ar putea constitui o componentă esențială a unui astfel de efort.
Cât de mare este miza
Miza este uriașă. Cablurile submarine, esențiale pentru internetul global și tranzacțiile financiare, au fost ținte strategice încă din cele două Războaie Mondiale. În zona vizată, două cabluri de fibră optică de 1.400 de kilometri leagă Svalbard de Norvegia continentală, la adâncimi de până la 2.700 de metri. Acestea transportă date vitale de la SvalSat, cea mai mare stație terestră de sateliți din lume, integrată în Rețeaua Near Space a NASA. De asemenea, zona cunoscută sub numele de „Bear Gap”, o întindere de apă lată de 400 de mile, reprezintă singura poartă de ieșire în Atlantic pentru submarinele nucleare rusești staționate în Peninsula Kola.
Pentru a-și consolida poziția, Marea Britanie a desfășurat recent forțe pe insula Jan Mayen, alături de aliații americani și norvegieni, iar Norvegia plănuiește instalarea unui nou cablu de fibră optică până în 2028.
Activitatea subacvatică face parte dintr-un tablou mai amplu al sabotajelor. Țări precum Polonia, Lituania și România au raportat diverse încălcări, iar o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle din luna august a determinat Germania să închidă consulatul rus de la Bonn. În acest context tensionat, directorul CIA, John Ratcliffe, a vizitat Moscova în august pentru a-și avertiza omologii cu privire la escaladarea operațiunilor de sabotaj, deși nu este clar dacă a discutat și despre manevrele subacvatice.
Cele mai mari amenințări subacvatice
Aliații NATO sunt în alertă maximă de la explozia conductelor Nord Stream din 2022. O tactică tot mai des întâlnită este „drifting”, adică navigarea lentă a navelor deasupra infrastructurii sensibile pentru cartografiere. Datele firmei Windward arată că anul trecut această activitate a crescut cu 52% în Marea Nordului și cu 88% în Marea Chinei de Sud. Ami Daniel, directorul executiv al Windward, a tras un semnal de alarmă asupra actorilor statali:
„Opinia actuală este că Rusia şi China reprezintă probabil cele mai active şi mai grave ameninţări subacvatice”, a afirmat acesta.
Deși lansarea inițiativelor „Baltic Sentry” și „Nordic Warden” a redus cu 5% activitatea de cartografiere în Marea Baltică în 2025, cel puțin 11 cabluri submarine au fost totuși avariate sau tăiate în această zonă din octombrie 2023. În ciuda eforturilor recente, Europa rămâne într-o poziție vulnerabilă, prinsă între dependența crescândă de transferul de date și o capacitate istoric redusă de protecție. Bruce Jones, cercetător principal la Brookings Institution, a sintetizat perfect dilema continentului:
„În ultimii 25 de ani, Europa a făcut două lucruri simultan. A extins dramatic gradul în care se bazează pe infrastructura de pe fundul mării şi şi-a redus dramatic capacitatea de a proteja acea infrastructură. Acum se reconstruieşte cu întârziere, în faţa unei ameninţări ruseşti în plină expansiune”, a concluzionat expertul.
