Ștevie, usturoi și fasole, cultivate de agricultori pe fundul mării

×
Publicitate

O echipă de cercetători italieni şi-a propus să demonstreze că se poate face agricultură pe fundul mării. Deocamdată e un experiment de dimensiuni reduse şi extrem de costisitor.

Dar italienii spun că, pe măsură ce nevoile alimentare ale omenirii vor creşte, agricultura submarină va deveni o opţiune demnă de luat în calcul.

În Genova, la o sută de metri de uscat şi la opt metri adâncime, marea ascunde un experiment ştiinţific care ar putea asigura cândva hrana pentru omenire. Şase cupole ancorate în nisipul de pe fundul mării formează Grădina lui Nemo. Sunt sere miniaturale, în care temperatura, compoziţia aerului şi umiditatea sunt controlate artificial dintr-un centru de comandă aflat pe plajă.

Luca Gamberini, cercetător: „Aici e cutia tehnică, e creierul biosferei noastre. Avem intercom, senzori de oxigen, temperatură şi dioxid de carbon, avem cameră web, o tabletă şi wi-fi, prin care vorbim acum."

Este nevoie de toată această tehnologie pentru a crea mediul ideal pentru cultivarea plantelor. Nu este nevoie însă de pământ, pentru ca plantele au rădăcinile în apă dulce, produsă în mod natural în interiorul capsulelor.

Luca Gamberini, cercetător: „Am cultivat ştevia, mentă, rozmarin, roşii, deci chiar şi legume. Usturoi, fasole, goji, soia. Posibilităţile sunt uriaşe."

Deocamdată, din motive practice, specialiştii au ales plante de dimensiuni mici, dar spun că nu există niciun motiv pentru care nu s-ar putea cultiva într-o zi grâu pe fundul mării. Numai că fiecare dintre micile sere costă între 10 şi 20.000 de euro, iar costurile cu mentenanţa nu sunt nici ele de neglijat.

Antonio Ferrante, profesor la Universitatea din Milano:Ca experiment, e un proiect extraordinar, care ne poate ajuta să vedem cum să creştem producţia fără să cultivăm alte zone, precum pădurile. Problema este sustenabilitatea economică, deci trebuie să vedem cum să reducem costurile de producţie pe termen lung."

Autorii experimentului spun că mai multe ţări în care nu se poate face agricultură clasică au manifestat interes pentru acest proiect. În Maldive, de exemplu, unde totul trebuie importat, acest gen de agricultură s-ar putea dovedi rentabil într-o zi.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Concluziile întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump. ”Mi-am dorit ca Trump să câștige alegerile”

Donald Trump şi Vladimir Putin s-au întâlnit, luni, la Helsinki, în încercarea de a îmbunătăţi relaţiile între Statele Unite şi Rusia. În conferința de presă comună susținută ulterior, cei doi au descris întâlnirea ca fiind una ”fructuoasă”.

Atentat cu vestă explozivă revendicat de ISIS, în Kabul. Sunt cel puţin 7 morţi

Cel puţin şapte persoane au fost ucise duminică la Kabul într-un atac sinucigaş comis la ora încheierii programului în apropierea ministerului Dezvoltării Rurale, unde se aflau prezenţi consilieri străini.

Turiști condamnați la închisoare, după ce au furat cărămizi de la Auschwitz

Doi turiști ungari au fost condamnați la închisoare cu suspendare, după ce sâmbătă au încercat să fure cărămizi de la ruinele unui crematoriu din fostul lagăr de concentrare Auschwitz.

Recomandări
LIVE UPDATE. Legea integrității, vot final. Senatorii decid soarta unui proiect de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii decid prin vot, astăzi, soarta Legii ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Momentul în care o dronă cu explozibil descoperită pe plaja Olimp a fost detonată controlat | VIDEO

Un fragment de dronă a fost găsit, miercuri dimineaţă, pe plaja din Olimp. Accesul turiştilor în zonă a fost restricţionat.

Explicația în română a lui Manfred Weber după ce a cerut CE să blocheze României jalonul de 770 de milioane de euro

Grupul PPE nu doreşte ca România să piardă niciun euro din fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, precizează liderul PPE Manfred Weber.