Statul UE care cere mai multe resurse pentru apărarea flancului sudic. Ce spune despre creșterea cheltuielilor militare
Ministrul spaniol de Externe a declarat că la summitul NATO care va avea loc luna aceasta, statele membre nu ar trebui să se axeze pe procentele alocate bugetelor apărării, ci mai degrabă pe capacităţile necesare pentru a face faţă ameninţărilor.
Vorbind la o conferinţă de presă după o şedinţă de guvern, ministrul spaniol a insistat asupra „efortului consistent” al guvernului condus de premierul Pedro Sanchez pentru ca Spania să atingă obiectivul de a aloca apărării 2% din PIB.
El a insistat de asemenea asupra angajamentului asumat de Spania în cadrul Alianţei prin desfăşurarea a circa 2.300 de militari pe flancul estic, amintind de trupele spaniole desfăşurate în România şi Slovacia.
Ministrul spaniol a asigurat că, la summit, Spania va sublinia ameninţările care vin de asemenea dinspre flancul sudic, chiar dacă acestea au o natură diferită de cele venite dinspre est.
La summitului NATO, care va avea loc pe 24 şi 25 iunie la Haga, statele membre ale Alianţei sunt aşteptate să-şi crească angajamentele privind bugetele destinate apărării.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
SUA le cere aliaților să-și crească cheltuielile pentru apărare
Preşedintele american Donald Trump le-a cerut membrilor europeni ai NATO să-şi crească bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB, nici acesta atins de nouă din cele 32 de state membre ale Alianţei.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale Alianţei să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, Sănătate sau asistenţă socială, a propus joia trecută oficial ca liderii acestor state să accepte la summit creşterea bugetelor apărării la 5% din PIB, dar defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiţii în sectoare conexe, precum infrastructura.
El a precizat că, spre deosebire de cazul acordului din anul 2014, când aliaţii au stabilit să-şi crească bugetele apărării până la 2% din PIB într-un orizont de timp de 10 ani, obiectivul pe care-l urmăreşte la summitul NATO de luna aceasta este ca statele membre să se angajeze asupra unor "planuri anuale care să indice creşterea (bugetelor apărării) pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%".
Secretarul general al NATO a susţinut că nu se poate spune că „nu sunt bani” pentru înarmare şi le-a cerut liderilor statelor membre să le explice acest lucru propriilor cetăţeni. „De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor şi a le spune: avem societăţi bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acţionăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (...) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi ameninţaţi”, crede Mark Rutte.
