Statele membre ale UE se ceartă pe modul de distribuire a vaccinurilor
Statele membre UE se ceartă pe modul de distribuire a vaccinurilor.
O dispută a izbucnit între statele membre UE cu privire la modul de alocare a vaccinurilor anti-Covid-19, după ce grupul farmaceutic AstraZeneca a anunţat o nouă diminuare a livrărilor de vaccinuri destinate Uniunii Europene, informează un articol publicat în Financial Times.
Potrivit FT, liderii Austriei, Bulgariei Croaţiei, Cehiei, Letoniei şi Sloveniei au trimis o scrisoare preşedintelui Consiliului European şi Comisiei Europene în care se plâng de „diferenţe uriaşe" în alocarea vaccinurilor între statele membre. În replică, alte state membre susţin că semnatarii scrisorii sunt nemulţumiţi de rezultatele negative ale propriilor lor decizii de achiziţii de vaccinuri. La rândul său, Comisia Europeană şi-a apărat propriul său sistem de achiziţii în comun de vaccinuri, adăugând că alocarea dozelor este rezultatului unui „proces transparent".
Grupul farmaceutic AstraZeneca a confirmat vineri că va livra statelor UE doar 30 milioane doze de vaccin în primul trimestru, o reducere semnificativă faţă de cele 100 milioane de doze pe care le aştepta UE până la finele lunii martie. În plus, AstraZeneca a adăugat că intenţionează să livreze UE doar 70 milioane doze de vaccin în al doilea trimestru, faţă de 180 milioane cât s-a angajat iniţial.
Întârzierile în livrarea vaccinurilor au atras încă odată atenţia asupra unui sistem în cadrul căruia vaccinurile sunt împărţite între statele membre sub auspiciile strategiei UE de achiziţionare de vaccinuri. Deşi toate statele membre au dreptul la o cotă din fiecare vaccin cumpărat de Comisia Europeană, pe baza populaţiei fiecărui stat, ele pot decide să cumpere mai multe sau mai puţin vaccinuri. Cotele care nu sunt folosite pot fi cumpărate de alte state membre.
FT precizează că un număr de state membre au decis la începutul campaniei să îşi orienteze portofoliile spre vaccinul AstraZeneca şi să cumpere mai puţin doze de vaccin de la BioNTech/Pfizer şi Moderna. Printre motivele care au stat iniţial la baza opţiunii pentru AstraZeneca se numără faptul că grupul britanico-suedez are o vastă reţea internaţională de aprovizionare, faptul că vaccinul său este mult mai ieftin decât celelalte două şi nu necesită temperaturi ultra-scăzute de stocare.
Însă problemele de producţie întâmpinate în prezent de AstraZeneca fac ca acele state care au optat pentru acest vaccin să primească mai puţine doze comparativ cu statele membre care au optat pentru vaccinurile Pfizer şi Moderna.
În scrisoarea lor, cele şase state se plâng de faptul că livrările de vaccinuri „nu sunt implementate în mod egal în funcţie de ponderea populaţiei", adăugând că „dacă acest sistem va continua, va continua să creeze şi să agraveze decalaje uriaşe între statele membre până la vară, astfel încât unele ţări vor putea ajunge la imunitate de turmă în câteva săptămâni iar altele ar rămâne cu mult în urmă".
Cu toate acestea, executivul comunitar a subliniat că tocmai statele membre au convenit să permită abateri de la sistemul de alocare pe baza populaţiei, preferat de Bruxelles.
De asemenea, ţările care s-au bazat în principal pe vaccinul Pfizer în locul celui de la AstraZeneca, şi care acum se bucură de livrări la timp, privesc cu scepticism eforturile de revizuire a sistemului de distribuţie
„Unele ţări nu au cumpărat toate vaccinurile pe care puteau să le cumpere. Au ales o altă strategie mizând pe faptul că vor avea la dispoziţie alte vaccinuri care vor fi mai ieftine şi mai uşor de transportat. Nu ar fi corect şi nu ar avea nimic de a face cu solidaritatea să modificăm un sistem de alocare care a fost convenit", a declarat un diplomat european.
Etichete: general,
.webp)
