Stare de urgenţă în Kârgâzstan. Preşedintele a trimis armata pe străzile din capitală
Preşedintele Kârgâzstanului, Sooronbai Jeenbekov, a decretat vineri starea de urgenţă în capitala Bişkek şi a ordonat desfăşurarea armatei pe străzile oraşului, transmite Reuters.
Anunțul președintelui vine în contextul în care manifestanții s-au adunat în număr mare pe străzi, vineri, în a cincea zi consecutivă de proteste. Au izbucnit lupte de stradă între tabere rivale și au fost trase focuri de armă în aer, potrivit corespondenților AFP. Mai mulţi lideri politici au fost evacuați din zonă.
Măsurile anunţate printr-un comunicat includ interdicţii de circulaţie de vineri, ora 20.00, până în 21 octombrie, ora 08.00.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Nu s-a precizat ce efective militare vor fi trimise pentru impunerea restricţiilor. Forţele armate au primit ordin să utilizeze vehicule, să instaleze puncte de control şi să împiedice ciocnirile armate, potrivit Agerpres.
Jeenbekov anunţase anterior că ar putea demisiona după numirea unui nou guvern.
În fosta republică sovietică din Asia Centrală au loc proteste după alegerile parlamentare de duminica trecută, contestate de opoziţie şi ulterior anulate. Protestatarii au ocupat sediile instituţiilor centrale de la Bişkek, însă au urmat disensiuni în rândul opoziţiei, care este împărţită în 11 partide. Mii de oameni au continuat să iasă în stradă, iar politicienii au afirmat că se tem de violenţe.
Rusia a indicat că ar putea fi obligată să asigure stabilitatea în Kârgâzstan, apreciind că situaţia este 'haotică'.
Reuters apreciază că crizele din spaţiul ex-sovietic pun la încercare capacitatea Kremlinului de a dirija politica în ţările din sfera de influenţă. Cel mai grav conflict în acest context este cel dintre Azerbaidjan şi Armenia, din Nagorno-Karabah.
