Stanislav Petrov, barbatul care, probabil, a salvat lumea de la un razboi nuclear
Joi, pe 26 septembrie, s-au implinit 30 de ani de la un potential dezastru nuclear pentru omenire, ocazie cu care editia online a BBC si-a amintit de povestea ofiterului rus care,cel mai probabil, a salvat lumea de la un razboi nuclear.
Un locotenent colonel retras din activitate, Stanislav Petrov a povestit pentru BBC Rusia evenimentele petrecute in 1983, la 30 de ani de la un potential razboi nuclear.
Atunci, la primele ore ale diminetii, in ziua de 26 septembrie, sistemele de avertizare antiracheta ale sovieticilor din Serpukov-15, o baza militara, situata in apropierea Moscovei, au detectat un atac cu rachete intercontinentale lansat asupra Uniunii Sovietice dinspre Statele Unite.
Ordinele armatei sovietice in asemenea situatie cereau ca raspunsul sa fie un contraatac imediat.
Stanislav Petrov era pe atunci un tanar ofiter a carui sarcina era aceea de a inregistra potentialele atacuri inamice cu rachete. In ciuda informatiilor oferite de aparate, barbatul a decis sa nu comunice superiorilor si sa considere situatia drept o alarma falsa.
Aceasta a reprezentat o incalcare a codului militar si o neindeplinire a sarcinilor. Decizia lui probabil ca a salvat lumea, relateaza BBC care a stat de vorba cu barbatul la 30 de ani de la acele evenimente.
"Aveam datele care sugerau un atac cu rachete in curs de desfasurare. Daca trimiteam informatia superiorilor, nimeni nu ar fi zis nu unui atac de-al nostru" a povestit acesta.
Petrov, acum retras din activitate si stabilit langa Moscova, povesteste ca facea parte dintr-o echipa special antrenata pentru astfel de situatii si ca instructiile in astfel de cazuri erau foarte clare.
In conditiile climatului politic mondial din 1983, un raspuns nuclear din partea rusilor era aproape sigur.
"Tot ce trebuia sa fac era sa pun mana pe telefon si sa-i anunt pe superiorii mei, insa nu puteam sa ma misc. Am inghetat." a declarat barbatul acum in varsta de 74 de ani.
Suspicios de cat de "corecte" erau informatiile care trebuiau sa treaca de 29 de niveluri de securitate, barbatul l-a sunat pe ofiterul de serviciu si a raportat o eroare a sistemului.
Daca banuielile sale erau gresite, primele explozii nucleare ar fi avut loc in cateva minute.
"33 de minute mai tarziu, mi-am dat seama ca nu s-a intamplat nimic. Daca atacul americanilor ar fi fost real, pana atunci as fi stiut de el. Am fost usurat" a explicat el.
La 3 decenii de la acel moment, Petrov e constient ca riscul unui atac nuclear era de 50% si admite ca nu a fost complet sigur ca alarma era una falsa.
In plus, crede ca daca era altcineva pe tura sa, situatia ar fi fost alta. Cateva zile mai tarziu a fost certat disciplinar nu pentru cele petrecute pe 26 septembrie, ci pentru o greseala in caietul de sarcini.
Timp de 10 ani a tinut secret evenimentele din acea zi: "Era rusinos pentru armata sovietica faptul ca sistemul a esuat in asemenea mod."
Povestea sa a ajuns cunoscuta dupa prabusirea Uniunii Sovietice iar Petrov a fost premiat chiar de organizatii internationale pentru decizia luata atunci. Cu toate acestea rusul nu se considera nici astazi un erou.
