Sondaj surprinzător: În timp ce Putin vrea război, ruşii îşi doresc pace. Doar 10% dintre ei mai susțin conflictul
Majoritatea rușilor doresc ca Vladimir Putin să încheie cât mai curând războiul din Ucraina, dar fără a ceda câștigurile teritoriale obținute în ultimii trei ani și jumătate, a afirmat sociologul Oleg Jurabliov într-un interviu pentru EFE.
"Câți ruși susțin astăzi încheierea războiului? Peste 70%, majoritatea societății", a spus acest specialist de la Laboratorul Public de Sociologie, în prezent profesor la Scuola Normale Superiore din Pisa, în Italia.
Mulți ruși nu înțeleg negocierile de pace
El recunoaște însă că mulți ruși nu cunosc miza negocierilor de pace cu Ucraina începute la mijlocul lunii mai la Istanbul. Dorința de a pune capăt războiului nu înseamnă, de asemenea, că rușii regretă atacul țării lor asupra Ucrainei sau că au fost întotdeauna în favoarea păcii.
Jurabliov recunoaște că societatea rusă nu este monolitică, dar rămâne convins că doar 10% dintre membrii săi susțin așa-numita "operațiune militară specială", în timp ce alți 10% sunt categoric împotriva acesteia. Restul, mai mult de două treimi, doresc pace.
Oboseala față de război este de necontestat, dar este, de asemenea, adevărat că "majoritatea rușilor încă nu au înțeles sensul și obiectivele acestui război", subliniază el.
Motivele pot fi economice, sociale sau psihologice – susținerea păcii nu mai este văzută rău –, dar sancțiunile occidentale și factori conjuncturali, precum ascensiunea la putere a președintelui american Donald Trump în ianuarie, joacă, de asemenea, un rol care "a alimentat dorința ca pacea să vină cât mai curând posibil".
Rușii vor pace, dar în condiții avantajoase
Rușii nu stabilesc obiective deoarece nu cunosc amploarea capitulării sau a predării ucrainene despre care vorbesc atât de mult "șoimii" și ultranaționaliștii ca fiind punctul final al luptei.
"Oamenii sunt în favoarea negocierilor de pace, dar unii dintre ei doresc ca aceste discuții să aibă loc în condiții care sunt avantajoase pentru Rusia", explică el.
Cu ce sunt de acord mulți respondenți este faptul că Rusia nu poate pierde acest război. Ce înseamnă asta? Este o întrebare care rămâne încă fără răspuns, deși Kremlinul este clar în privința acordului minim: anexarea a patru regiuni, neutralitatea Ucrainei și oprirea expansiunii NATO.
"Majoritatea vrea ca pacea să vină cât mai repede, unii, cu orice preț. Alții, în condiții acceptabile pentru Rusia. Mulți nu înțeleg care sunt aceste condiții. Important este să fie bune pentru Rusia", explică el.
În prezent, rușii susțin nu atât campania militară sau pe Putin, cât mai degrabă "schimbările socio-economice" aduse, care includ nu doar creșterea salariilor, ci și creșterea industrială și înlocuirea importurilor străine cu produse interne.
Putin, perceput ca simbol al normalității în vremuri anormale
"Acesta este paradoxul. Oamenii pot fi loiali lui Putin pentru că îl văd drept politicianul normalităţii în contextul unui război anormal. În pofida războiului, salariile cresc, iar oamenii au devenit mai patrioţi, dar nu din perspectivă militară, ci mai degrabă dintr-un patriotism paşnic", notează el.
Se referă în primul rând la cei care au beneficiat de pe urma războiului, sau mai degrabă de pe urma politicii "militariste keynesiene", cu referire la celebra doctrină economică.
Este vorba de noua clasă socială care a apărut odată cu războiul - ruşii care au legătură cu industria militară şi care refuză să renunţe la profiturile lor în pofida costului vieţilor umane pe care surse independente le estimează la un milion de victime.
Dilema între război şi pace poate fi extrapolată şi la antagonismul dintre cei care doresc să se revină la situaţia antebelică, înainte de 24 februarie 2022, şi cei care vor să o ia de la zero în perioada postbelică. Oricum ar fi, în opinia lui Jurabliov, schimbările care au avut loc în Rusia în ultimele 40 de luni sunt, "fără îndoială, ireversibile".
"Rusia s-a schimbat mult (...) În pofida nepopularităţii războiului, mulţi îl văd pur şi simplu ca pe ceva rău care s-a întâmplat Rusiei, o experienţă care a dus la formarea unui nou patriotism", explică el.
De exemplu, familii care nu sunt deosebit de patriotice se oferă voluntari pentru a face plase de camuflaj pentru soldaţii care luptă în Ucraina.
Sociologul a detectat şi apariţia unei categorii de ruşi care s-au alăturat opoziţiei faţă de Kremlin, suferind mai degrabă impactul economic negativ decât impactul pozitiv al războiului. Aceştia din urmă "cred din ce în ce mai puţin că lucrurile pot fi schimbate" în Rusia, notează Oleg Jurabliov.
.webp)
