Scholz refuză o „pace impusă” Ucrainei, în urma apropierii dintre SUA şi Rusia: „Nu trebuie să fie obligată să o accepte”
Cancelarul german Olaf Scholz respinge joi, la Bruxelles, perspectiva unei ”păci impuse” Ucrainei, în urma unei apropieri între Rusia şi Statele Unite.
”Este foarte important să ne asigurăm ca Ucraina să nu fie obligată să accepte o pace impusă, ci să fie vorba despre o pace dreaptă şi durabilă care să-i garanteze suveranitatea şi independenţa”, a declarat cancelarul german la summitul extraordinar al Uniunii Europene, la Bruxelles, relatează AFP, citată de News.ro.
Altfel, cei 27 de lideri ai blocului comunitar se reunesc joi la Bruxelles şi ei ştiu că întreaga arhitectură de securitate post-1945 - una care depinde de sprijinul Statelor Unite - s-ar putea prăbuşi în orice moment, comentează POLITICO.
De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, liderii vorbesc mult despre suveranitate şi apărare. Oficiali ai guvernelor europene au declarat pentru POLITICO că recunosc că a venit momentul să treacă de la vorbe la fapte, însă unii se tem deja că lucrurile ar putea merge îngrozitor de prost.
În timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a vorbit despre necesitatea unei „treziri incredibile”, iar viitorul cancelar german Friedrich Merz a descris Europa ca fiind „la cinci minute de miezul nopţii” - aluzie la ceasul apocalipsei - , îngrijorarea este că evenimentele se întâmplă mai repede decât pot face faţă.
„Scenariul de coşmar este ca SUA să anunţe în curând un acord prin care să accepte majoritatea condiţiilor Rusiei şi apoi să spună Ucrainei şi Europei că n-au încotro decât să îl accepte”, a declarat Malcolm Chalmers, director general adjunct la Royal United Services Institute (RUSI) din Londra.
O amenințare internă
Şi liderii europeni nu sunt speriaţi doar de Statele Unite. Se tem chiar de unii dintre ei. Deşi summitul organizat în grabă joi, la doar câteva zile după reuniunile mai puţin oficiale de la Paris şi Londra, semnalează intenţia de a găsi soluţii, diplomaţii se pregătesc deja ca un grup de lideri pro-ruşi, condus de Viktor Orbán, să deraieze totul.
Numărul de subiecte aflate în discuţie şi ameninţarea unei lipse de unitate înseamnă că acesta este un summit care are potenţialul de a porni în mai multe direcţii diferite. Liderii vor analiza modul în care pot redirecţiona rapid resursele pentru consolidarea armatelor naţionale şi, în acelaşi timp, vor încerca să demonstreze sprijinul pentru Ucraina, reafirmând, de exemplu, calea acesteia către aderarea la UE. De asemenea, vor încerca să sublinieze repulsia lor faţă de regimul lui Vladimir Putin, inclusiv, probabil, un angajament faţă de o nouă rundă de sancţiuni.
Dar, pe scurt: nu va fi uşor.
„Europa se confruntă cu un pericol clar şi prezent la o scară pe care niciunul dintre noi nu a văzut-o în viaţa noastră de adult”, a scris marţi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, adresându-se liderilor UE. „Viitorul unei Ucraine libere şi suverane - al unei Europe sigure şi prospere - este în joc”, a punctat ea.
La mai bine de trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina şi la abia şase săptămâni de când Trump a devenit preşedinte, summitul de joi va încheia o săptămână de momente istorice de cealaltă parte a Atlanticului.
În timp ce Macron şi prim-ministrul britanic Keir Starmer au injectat câteva vibraţii pozitive după ce au încercat să se împrietenească cu Trump săptămâna trecută, de atunci lucrurile au degenerat masiv.
O întâlnire dezastruoasă între Trump şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a avut loc vineri în Biroul Oval, a fost urmată marţi de decizia lui Trump de a întrerupe ajutorul militar acordat ţării sale devastate de război.
Finanţarea militară nu a fost în mod tradiţional o problemă a UE, dar liderii vor discuta despre modalităţile în care lucrurile pot fi făcute la nivel central. „Cheltuielile pentru apărare devin un cost fix”, a declarat un diplomat european. „Am stins soarele şi acum trebuie să plătim în fiecare zi pentru încălzire... În fiecare zi trebuie să plăteşti pentru muniţie, cel puţin pentru câţiva ani, până când Trump va dispărea”, a adăugat diplomatul.
Una dintre primele chestiuni pe care liderii le vor lua în considerare este un plan anunţat marţi de Von der Leyen pentru a debloca până la 800 de miliarde de euro ca fonduri suplimentare pentru apărare în următorii ani. Cel mai concret, planul lui von der Leyen include ideea ca UE să împrumute 150 de miliarde de euro care vor fi împrumutate guvernelor UE pentru a finanţa echipamente paneuropene în domenii precum apărarea aeriană şi antirachetă, sisteme de artilerie, rachete, muniţie, drone şi alte necesităţi.
Comisia propune relaxarea normelor UE privind cheltuielile pentru a permite guvernelor să îşi consolideze armata. Potrivit lui von der Leyen, dacă ţărilor li se va permite să-şi crească cheltuielile de apărare echivalente cu 1,5% din produsul intern brut pe o perioadă de patru ani, asta s-ar traduce în aproximativ 650 de miliarde de euro în întregul bloc.
Deşi planificat pentru o anumită perioadă de timp, anunţul de marţi a fost conceput ca o reacţie la decizia Statelor Unite de a întrerupe ajutorul pentru Ucraina, au declarat doi oficiali UE. Banca Europeană de Investiţii a anunţat, de asemenea, că îşi propune să îşi schimbe regulile pentru a facilita finanţarea proiectelor de apărare.
Diplomaţii şi oficialii UE încă analizează detaliile propunerilor, dar în general acestea au fost descrise ca un prim pas în direcţia cea bună. „Von der Leyen încearcă să ia taurul de coarne”, a declarat un ministru francez sub acoperirea anonimatului. „Dar va urma şi structura tehnocratică a UE?” se întreabă el.
De asemenea, se aşteaptă ca liderii să discute despre modul de utilizare a activelor ruseşti care au fost îngheţate de la începutul războiului din Ucraina. În timp ce profitul generat de activele în valoare de 200 de miliarde de euro este deja folosit pentru a contribui la finanţarea ajutorului pentru Ucraina, ţări precum Franţa sunt mai reticente la ideea controversată de a confisca activele însele. Oponenţii spun că acest plan se poate confrunta cu obstacole juridice şi poate provoca instabilitate financiară.
Deja se pregăteşte o bătălie cu privire la trimiterea de sprijin militar suplimentar Ucrainei. Oficialii se aşteptau la includerea în declaraţia summitului a unui plan anunţat luna trecută de şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, de a trimite Ucrainei cel puţin 1,5 milioane de cartuşe de artilerie în acest an, precum şi alte echipamente precum sisteme de apărare aeriană, rachete şi drone.
Cel mai recent proiect de declaraţie finală a summitului, care circula marţi seara şi a fost văzut de POLITICO, solicita miniştrilor să găsească o modalitate de a se asigura că livrările de arme merg mai departe.
Dar oficialii au declarat că Ungaria refuză să fie de acord cu aceasta. Proiectul de text subliniază că UE „va continua să ofere Ucrainei sprijin financiar regulat şi previzibil”.
În 2025, UE va furniza Ucrainei 30,6 miliarde de euro, cu plăţi dintr-un mecanism al UE de sprijinire a Kievului, Facilitatea pentru Ucraina, care se aşteaptă să ajungă la 12,5 miliarde de euro, şi plăţi de aproximativ 18 miliarde de euro din împrumuturile G7 în cadrul aşa-numitei „Iniţiative Era”.
Iar banii viitori vor proveni probabil din planul Rearm Europe - iniţiativa Ursulei von der Leyen anunţată marţi.
Etichete: Olaf Scholz, Rusia, SUA, Ucraina,
