Schimbările de atitudine ale lui Vladimir Putin și Volodimir Zelenski trezesc speranțe pentru încetarea focului în Ucraina
Când Vladimir Putin a început invazia Ucrainei, în urmă cu două săptămâni, spunea că scopul principal este „denazificarea” Ucrainei.
Președintele rus s-a referit la guvernul ucrainean ca fiind „o gașcă de drogați și neo-naziști”, arătând clar că își dorește să îl dea jos.
Însă zilele trecute, Kremlinul a transmis că Putin nu mai face un scop principal din „doborârea” regimului din Kiev. Este, totuși, o schimbare subtilă care ar putea fi și una falsă, dar care îi determină pe oficiali să creadă că Putin ar putea căuta o cale de ieșire negociată din război, potrivit New York Times.
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, și omologul său ucrainean Dimitro Kuleba, se întâlnesc joi, în Turcia, în cadrul discuțiilor la cel mai înalt nivel dintre cele două țări, de la începutul războiului. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că întâlnirea ar putea „să deschidă ușa spre o încetare permanentă a focului”.
Până joi, Rusia și-a mai atenuat condițiile impuse pentru încetarea focului și a transmis că nu mai „încearcă” să răstoarne guvernul Ucrainei și că nu se va mai concentra asupra „neutralității” ucrainene și asupra statutului regiunilor ocupate de forțele ruse.
Iar președintele Ucrainei a sugerat că este deschis să revizuiască dorința sa de aderare la NATO și chiar să ajungă la un compromis cu privire la statutul teritoriilor controlate acum de Rusia.
Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că Ucraina ar trebui să recunoască suveranitatea Rusiei în Crimeea și independența republicilor populare separatiste și să adopte „neutralitatea perpetuă”, modificând Constituţia care, din 2019, prevede o cale spre NATO. Însă Volodimir Zelenski nu se gândește să accepte aceste condiții.
„În ceea ce privește aderarea la NATO, m-am mai liniștit. Am înțeles că NATO nu este pregătit să accepte Ucraina”, a declarat președintele ucrainean.
Pentru Putin, soarta Ucrainei este fundamentală pentru modul în care își va vedea moștenirea: un lider care a reunit ceea ce el susține că sunt ținuturi istorice rusești care au fost împărțite de prăbușirea Uniunii Sovietice. În primele zile ale conflictului, acesta a cerut în mod repetat armatei ucrainene să depună armele și să negocieze, așteptându-se ca aceștia să cedeze.
Dar rezistența Ucrainei și unitatea Occidentului în impunerea de sancțiuni arată că Putin a calculat totul greșit. Acum, Kremlinul ar avea două variante: fie să accepte un compromis care ar putea menține un guvern pro-occidental la Kiev, fie să lupte mai departe, riscând pierderi enorme atât în armata rusă, cât și în rândul ucrainenilor.
O încetare a focului ar aduce eliberare în Ucraina, dar nu ar însemna neapărat sfârșitul războiului. În schimb, analiștii susțin că ambele părți ar putea folosi acest lucru pentru a-și consolida puterea înainte de o nouă escaladare a luptei.
