Schimb dur de replici între Merkel şi Orban, la Berlin, în prima lor întâlnire după trei ani

61971458
AFP

Angela Merkel şi-a afişat în mod clar dezacordul cu Viktor Orban pe tema migranţilor şi a pledat în favoarea unei datorii ”de umanitate”, în momentul în care este acuzată că a cedat adepţilor liniei dure în Europa, relatează AFP.

Ne vom proteja frontierele externe” în UE, ”însă nu cu obiectivul de a ne închide şi de a vorbi numai despre închidere şi despre un fel de fortăreaţă”, a declarat pentru presă cancelarul german, care l-a primit pe omologul său ungar - pentru prima oară în ultimii trei ani.

Ea a invocat ”divergenţe” pe subiectul migraţiei cu Orban.

Umanitatea este sufletul Europei, iar acest suflet, dacă vrem să-l conservăm (...), atunci Europa nu poate pur şi simplu să se taie de neajutorare şi de suferinţă” şi să se baricadeze într-o ”fortăreaţă”, a subliniat Merkel.

Ea s-a adresat, spunând aceasta, atât lui Orban, care se afla lângă ea şi cu care s-a aflat adesea în conflict din 2015 pe tema migranţilor, cât şi celor care, în prezent, o acuză că a renunţat definitiv la politica sa generoasă de primire de refugiaţi şi că s-a raliat, constrânsă, poziţiei susţinătorilor fermităţii în Europa.

IMPORTAREA ”RĂULUI”

Viktor Orban nu a apreciat deloc ”lecţia” pe care a primit-o.

Noi credem că ajutăm în mod umanitar prin faptul că nu se mai produc chemări” ale migranţilor, i-a replicat el.

Angela Merkel, Viktor Orban

În opinia sa, ”singura soluţie” este ”închiderea frontierelor” şi ”să nu mai fie primiţi cei care aduc răul” în Europa.

Noi nu vrem să importăm probleme”, a adăugat el, referindu-se la cancelar.

Orban a invitat totodată Berlinul să fie mai recunoscător Ungariei, care îşi supraveghează în mod strict frontiera de sud cu Croaţia şi Serbia, pentru că, ”altfel, 4.000 până la 5.000 de refugiaţi vor veni în Germania zilnic. Asta este solidaritate”.

Cei doi lideri au încarnat mult timp, la nivel european, polii opuşi ai politicii azilului - voinţa de a primi, pe de o parte, refuzul intransigent al migraţiei, de cealaltă - în numele valorilor creştine ale Europei.

Însă, în pofida schimbului de replici dur de joi, la Berlin, Germania şi-a schimbat tonul, şi-a înăsprit în mod treptat politica în domeniul migraţiei şi s-a apropiat - de facto - de adepţii unei linii dure.

Linia dură a lui Orban cu privire la migraţie este de-acum majoritară în Europa, după venirea la putere a extremei drepte în Austria şi în Italia, şi prin ascensiunea ei în alte ţări ca Germania însăşi.

Într-un interviu recent, cancelarul i-a adus un omagiu - din vârful buzelor - premierului ungar, care, ”într-un anumit fel, a făcut treaba pentru noi” prin controale foarte stricte, după ce încă-l mai critica în 2016, din cauză că a închis ”ruta Balcanilor”, pe unde a venit cea mai mare parte a migranţilor, din Grecia, către nordul Europei.

Summitul european consacrat săptămâna trecută migraţiei, catalogat drept ”un imens succes” de către Orban, a constituit o formă de consacrare a tezelor sale - Europa a pus accentul asupra unei consoloidări a controlului la frontieră.

”ORBANIZAREA” LUI MERKEL

Merkel a fost nevoită totodată să renunţe defintiv la proiectul cotelor de rapartizare a solicitanţilor de azil în UE, mai ales în faţa opoziţiei unor ţări din Europa Centrală şi de Est.

Angela Merkel, Viktor Orban

Orban ”este cel care-i dictează condiţiile” cancelarului, analiza recent revista germană Der Spiegel, care vorbeşte despre ”orbanizarea” lui Merkel.

Şefa Guvernului german a fost nevoită să-şi îngroape definitiv, săptămâna aceasta, politica generoasă de primire lansată în 2015, sub presiunea aripii drepte a coaliţiei sale guvernamentale, care ameninţa că altfel o va părăsi.

Cancelarul a acceptat ca migranţii deja înregistraţi în alte state membre UE să fie plasaţi în centre de tranzit, la frontiera germană, iar apoi expulzaţi către statul în care au intrat în UE, prin intermediul unor acorduri bilaterale cu ţările vizate.

Ea a cedat astfel în faţa ministrului său de Interne Horst Seehofer, care depune de-acum eforturi să negocieze cu Austria şi Italia punerea în aplicare a planului - care se anunţă o sarcină foarte complicată.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Anunțul făcut de Casa Albă despre retragerea trupelor americane din Germania

Casa Albă a reafirmat joi că eventuala retragere sau transfer al militarilor americani staţionaţi în Germania nu figurează pe ordinea de zi şi nu va fi abordată în cursul summitului NATO săptămâna viitoare la Bruxelles, potrivit AFP.

Cursă contra naturii pentru salvarea copiilor blocați în peștera din Thailanda

În Thailanda, echipele de salvare sunt într-o cursă contra naturii în speranţa că îi pot elibera din peşteră pe cei 12 adolescenţi şi pe profesorul lor.

Un oficial britanic acuză Rusia că folosește Marea Britanie pe ”post de groapă de aruncat otravă”

Ministrul de interne britanic, Sajid Javid, a acuzat Rusia că folosește Marea Britanie pe ”post de groapă de aruncat otravă” după al doilea caz care implică neurotoxina Novichok.

Recomandări
Nicușor Dan s-a întâlnit la Baza Kogălniceanu cu delegația Congresului SUA. A mâncat la popotă alături de soldați | FOTO

Nicușor Dan s-a întâlnit duminică la Baza Kogălniceanu cu delegația Congresului SUA și a mâncat la popotă, alături de soldații americani, potrivit Administrației Prezidențiale.

Cum apare pe hărți Lacul Ontario, redenumit America de Trump. Cel mai puternic om al lumii a trecut acum la gâștele canadiene

Lacul Ontario apare începând de duminică drept Lacul America pe hărțile Google destinate utilizatorilor din SUA, pentru restul lumii el rămând cu denumirea sa corectă. După schimbarea numelui lacului, Trump a trecut acum la gâștele canadiene.

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.