Ordinul dat de Putin în cazul savanților ruși implicați în programul nuclear din Iran, cu 3 zile înainte atacul lansat de SUA
Pe 19 iunie, cu doar trei zile înainte ca SUA să bombardeze siturile nucleare din Iran, președintele rus Vladimir Putin i-a scos de pe teritoriul iranian pe toți savanții ruși care fac parte din programul nuclear al Republicii Islamice.
Atacurile Israelului asupra instalațiilor nucleare iraniene nu au alarmat pe nimeni mai mult decât Rusia, țara care a adus pentru prima dată energia nucleară în Iran, în ciuda obiecțiilor Occidentului.
Suntem „la milimetri de catastrofă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Kremlinului, Maria Zaharova, pe 18 iunie, ca răspuns la campania de bombardamente lansată de Israel împotriva Iranului pe 13 iunie.
Zeci de ani de conflict cu Occidentul au unit Iranul și Rusia, în ciuda prăpastiei culturale dintre cele două națiuni, care eșuează Marea Caspică care le separă fizic, notează jurnaliștii ucraineni de la Kyiv Independent.
Centrala nucleară Bushehr, evitată în atacuri
Rusia a petrecut ultimul deceniu sprijinind regimurile și grupările militare aliniate Iranului în tot Orientul Mijlociu. Cel mai faimos este Bashar al-Assad, dictatorul de lungă durată al Siriei, în numele căruia Rusia a început să lupte activ împotriva rebelilor încă din 2015. Assad a căzut în decembrie.
„Ne confruntăm cu efectele domino ale acestor schimbări”, a declarat Anna Borshchevskaya, cercetătoare senior la Institutul Washington, specializată în politica Rusiei față de Orientul Mijlociu, pentru sursa citată.
„În opinia mea, rușii nu au fost doar niște simpli oportuniști. Nu s-au limitat la a-și acoperi pariurile. Nu s-au limitat la a privi de pe margine. Au alimentat în mod activ haosul din Orientul Mijlociu. Desigur, ele (Iranul și Rusia) au avut o cooperare nucleară atât de extinsă deoarece Rusia a fost cea care a construit reactorul nuclear de la Bushehr”, a adăugat ea.
Pe lângă sentimentul general de a fi în război cu Occidentul, energia nucleară este una dintre puținele legături concrete care unesc Rusia și Iranul, alături de comerțul cu arme și interesul comun de a evita sancțiunile privind combustibilii fosili. Atacurile asupra instalațiilor nucleare iraniene sunt, pentru Rusia, o chestiune personală.
„Desigur, ele au avut o cooperare nucleară atât de extinsă deoarece Rusia a fost cea care a construit reactorul nuclear de la Bushehr”, a spus Borshchevskaya.
Deschisă în 2007 și furnizând energie electrică din 2010, Bushehr este până în prezent singura centrală nucleară funcțională din Iran. Inițial un proiect al companiei germane Siemens, construcția a fost suspendată timp de decenii după răsturnarea șahului în 1979. Construită și întreținută de Rusia, a fost primul reactor nuclear din Orientul Mijlociu.
Pe 19 iunie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că a ajuns la un acord cu Israelul în ceea ce privește siguranța celor „peste 200” de specialiști care lucrează la Bushehr în numele agenției nucleare ruse Rosatom.
În aceeași zi, șeful Rosatom, Aleksei Likhachov, a declarat la o conferință la Sankt Petersburg că agenția a evacuat „zeci” de angajați din Bushehr și că ia în considerare o evacuare completă, a raportat agenția de știri rusă Interfax. Pe 22 iunie, americanii au bombardat trei situri nucleare din Iran.
Bushehr nu a fost încă ținta atacurilor israeliene, cel puțin în parte pentru că ar fi fost un dezastru nuclear.
Occidentul a blocat construirea centralei de la Bushehr, pe care Rusia a construit-o în cele din urmă, din cauza temerii că cel puțin expertiza, dacă nu și materialele, ar fi redirecționate către armamentul nuclear iranian. Dar Rusia voia să vândă. Experții notează că uraniul pe care Iranul îl folosește la instalațiile sale de îmbogățire este separat de Bushehr, unde Rusia deține monopolul.
Dar motivul pentru care Iranul ar plăti Rusia pentru a construi Bushehr și a-i furniza tot uraniul, așa cum face până în prezent, este un aranjament ciudat, având în vedere că Iranul, bogat în petrol și gaze, nu are nevoie reală de energie nucleară.
„Este îndoielnic să spunem că motivul pentru care (Iranul) a făcut acest lucru este că era absolut disperat să aibă un program de energie nucleară. Cred că a făcut acest lucru pentru a avea un program de armament”, a declarat Richard Nephew, cercetător senior în cadrul programului de energie al Universității Columbia și fost trimis special al președintelui american Joe Biden în Iran, pentru Kyiv Independent.
John Erath, directorul senior pentru politici al Centrului pentru Controlul Armelor și Neproliferare, a împărtășit aceeași opinie.
„Au existat unele întrebări cu privire la motivul pentru care ar construi o centrală nucleară cu costuri atât de mari, când nu aveau nevoie de energie. Cred că motivele erau destul de clare: Iranul dorea să acumuleze experiență în domeniul tehnologiilor. Doreau să dezvolte o expertiză tehnică mai mare și să gestioneze materiale nucleare”, a declarat Erath pentru Kyiv Independent. El a susținut, totuși, că „Bushehr nu joacă niciun rol în programul de armament”.
Bushehr este principalul loc al angajamentului nuclear al Rusiei cu Iranul. Dar, ca urmare a legăturilor sale, precum și a poziției sale în Consiliul de Securitate al ONU, Rusia a devenit principalul intermediar al Planului comun de acțiune cuprinzător al administrației Barack Obama, sau JCPOA, cunoscut în mod colocvial drept acordul nuclear cu Iranul.
Locul de îmbogățire nucleară pe care Israelul cere ajutorul SUA pentru a-l arunca în aer este Fordow, construit sub munții din afara orașului Qom.
Nephew reamintește că, conform JCPOA, Rusia trebuia să transforme uzina Fordow dintr-o instalație de îmbogățire într-o „uzină de separare a izotopilor stabili”.
Experții intervievați de Kyiv Independent au susținut cu toții că Rusia era, după toate aparențele, un mediator imparțial al JCPOA în Iran. Dar acest lucru ilustrează reziliența puterii soft nucleare și a economiei puternice a Rusiei.
Kazahstanul este de departe cea mai mare sursă de uraniu din lume. Rusia, la rândul său, rămâne cel mai mare vânzător de uraniu îmbogățit din lume, chiar dacă Uniunea Europeană se străduiește să se elibereze de dependența energetică de combustibilii fosili ruși.
Echipamentele și chiar combustibilul utilizat în centralele nucleare sunt mult mai greu de înlocuit decât petrolul și gazul, constituind o legătură economică vitală cu Rusia.
„Niciuna dintre cele două părți nu are nevoie de cealaltă pentru produsele pe care le exportă în principal, așa că totul este secundar, iar aceste produse secundare sunt energia nucleară și armele”, a afirmat Nephew.
Un exemplu notoriu este cel al dronelor Shahed din Iran, pe care Rusia a început să le importe și să le lanseze asupra Ucrainei la sfârșitul anului 2022. De atunci, Rusia a produs din ce în ce mai multe copii ale acestora, numite Geran.
Pentru Rusia, producția de energie nucleară și prestigiul de a fi una dintre puținele națiuni care pot construi reactoare nucleare au reprezentat o sursă rară de putere geopolitică soft, inclusiv JCPOA.
Chiar și președintele SUA, Donald Trump, a lansat recent ideea ca președintele rus Vladimir Putin să funcționeze ca mediator între Iran și Israel, idee pe care ulterior a retras-o.
Rosatom, agenția nucleară a Rusiei, a anunțat construirea unei alte centrale nucleare în Iran în 2019. Iar pe 9 iunie anul acesta, a apărut știrea că agenția nucleară iraniană a semnat un contract cu Rosatom pentru încă opt reactoare, dintre care patru la Bashehr. Pe 13 iunie, au început atacurile Israelului.
Chiar și fără atacul Israelului, experții se îndoiau că Rusia va construi aceste noi centrale. Anunțul lor a fost mai degrabă un gest „simbolic” de sprijin.
„Vor să arate cooperarea cu Rusia”, a spus Erath. „Sectorul energiei nucleare este important pentru guvernul rus. Este unul dintre domeniile cu valoare ridicată pe care Rusia încă le exportă și din care profită, în timp ce restul economiei se află în mare dificultate.”
Sursa: Kyiv Independent
Etichete: SUA, iran, vladimir putin, nuclear, savanti,
Dată publicare:
29-06-2025 11:45
