În primele două săptămâni ale lunii august au fost retrase aproape 3,4 miliarde de dolari, după 7,3 miliarde în iulie și peste 4,5 miliarde în iunie, potrivit datelor Băncii Centrale Ruse. Retragerile totale din acest an aproape dublează suma din primul an al invaziei, potrivit unui oficial Sberbank, arată Washington Post.
Retragerile creează probleme de lichiditate, agravând o situație deja tensionată de datorii neperformante, în urma împrumuturilor direcționate de guvern pentru creșterea producției militare.
„Dronele zboară. Lucrurile ard. Nervozitatea crește. Iar înțelepciunea cotidiană a oamenilor poate intra în acțiune – că trebuie să aibă bani sub pernă, nu undeva în bănci, de unde s-ar putea să nu se mai întoarcă", a spus un fost oficial financiar.
Alexandra Prokopenko, fost consilier al Băncii Centrale Ruse, a declarat că retragerile reflectă o teamă profundă: „Înseamnă că oamenii nu au încredere în sistemul bancar rusesc sau în sistemul financiar. Este o consecință a temerii că guvernul va face ceva cu sistemul bancar, că ar putea naționaliza depozitele."
Obigațiunile de stat, eșuate
Retragerile au subminat deja eforturile guvernului de a strânge bani prin obligațiuni de stat. Luna trecută, Ministerul de Finanțe a fost nevoit să anuleze emisiuni planificate, deși este tot mai dependent de acestea pentru a acoperi deficitul bugetar, pe fondul creșterii cheltuielilor militare și al stagnării economice.
„Dacă există un semn de rău augur al depășirii imperiale, acesta este cu siguranță unul dintre ele. Marile puteri nu au eșecuri repetate la licitațiile de obligațiuni de stat în timpul unui război", a spus Craig Kennedy, fost vicepreședinte la Bank of America Merrill Lynch, acum cercetător la Harvard.
Băncile rusești „par să aibă o expunere atât de mare la împrumutați neviabili încât nu sunt sigure cum va fi restructurat, când și cât vor trebui să suporte", a adăugat Kennedy.
Săptămâna trecută, Andrei Klepach, economist-șef la VEB (una dintre cele mai mari bănci de stat), a fost demis după ce a declarat că Rusia nu poate câștiga un război de uzură împotriva Ucrainei susținute de Occident: „Nu vom câștiga competiția în acest război de uzură. Trăim în iluzia că totul [în Ucraina] se va prăbuși. Nu s-a prăbușit și nu se va prăbuși. Între timp, costurile pe care le suportăm cresc."
Atacurile cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor rusești (care au eliminat peste 30% din capacitatea de rafinare) au intensificat anxietatea. În iunie, Banca Centrală a fost nevoită să limiteze o reducere a ratei dobânzii din cauza temerilor legate de inflație. Panica a cuprins piața obligațiunilor, ratele dobânzilor la obligațiunile pe 10 ani, ajungând la 17%.
Deficitul bugetar pentru ianuarie-iulie a ajuns deja la 76,1 miliarde de dolari, depășind cu mult previziunile pentru întregul an. Temerile cresc că Kremlinul ar putea confisca veniturile marilor afaceri pentru a finanța războiul. „Dacă guvernul are nevoie de bani, Putin va face pur și simplu o confiscare de active. Nu-i pasă", a spus un asociat al unui miliardar rus.
Deja mai multe afaceri deținute de miliardari ruși au fost vizate de guvern într-un program de naționalizare care anul trecut a dus la confiscarea a 51,5 miliarde de dolari în active. În iunie, statul a confiscat 7,6 miliarde de dolari legați de fondatorul Rosagro, Vadim Moshkovich.
Economia rusă a stagnat în prima jumătate a anului 2026, creșterea PIB-ului scăzând la 0,3%. Cu toate acestea, războiul administrației Trump cu Iran a dus la creșterea prețului petrolului, oferind Kremlinului o ușurare parțială. Veniturile din petrol și gaze au crescut cu 60% în iulie față de anul trecut, dar sunt încă în scădere cu 11% în perioada ianuarie-iulie.
Atacurile Ucrainei asupra depozitelor Wildberries (cel mai mare retailer online din Rusia) au provocat pagube estimate la peste 9 miliarde de dolari. „Nu este un loc în care vrei să faci afaceri. Dacă poți să scoți bani, o faci", a spus asociatul miliardarului.
Cum pot investi banii
Un canal-cheie pentru scoaterea banilor din Rusia implică deschiderea de conturi de brokeraj în Kazahstan, Kârgâzstan și Armenia, de unde pot fi investiți în întreaga lume.
În ultimele săptămâni, mai mulți oficiali de rang înalt au făcut intervenții publice rare. German Gref, șeful Sberbank, a declarat că toată lumea vrea ca războiul să se încheie cât mai curând. Primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, a vorbit împotriva chemărilor parlamentarilor de a concentra și mai mult economia pe război: „Dacă nu există economie a vieții pașnice, nu vor exista taxe, nici venituri pentru populație, situația politică va fi complet diferită, iar atunci nu vom reuși nici în război. A ucide viața, a ucide economia civilă, înseamnă a ucide țara însăși."
