Pentru Moscova, "subiectul tezaurului romanesc NU exista". In 1917, Romania avea si varianta Londra
"Pentru Federatia Rusa, subiectul tezaurului romanesc nu exista". Iata reactia Moscovei, la cateva zile dupa ce Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei i-a cerut sa ne dea inapoi peste 90 de tone de aur, evaluate la 3,2 miliarde de euro.
Din toata comoara trimisa in Rusia in timpul Primului Razboi Mondial, am recuperat doar Closca cu puii de aur, plus cateva tablouri semnate de Grigorescu.
"In dialogul politic din prezent, dintre Moscova si Bucuresti, subiectul 'aurului romanesc' nu exista. Acesta trebuie lasat istoricilor. Consideram ca tentativele de a rascoli trecutul in conditiile actuale sunt contraproductive", a declarat Alexandr Lukashevich, reprezentantul MAE al Federatiei Ruse.
Cu alte cuvinte, ne putem lua gandul de la zecile de tone de aur trimise la Moscova, pentru protejare, in timpul Primului Razboi Mondial. Iar istoricii rusi nu se feresc sa spuna ca pretentiile Bucurestiului sunt exagerate.
"Aceasta disputa, despre faptul ca Rusia de astazi ar trebui sa restituie aurul pe care l-a primit pentru depozitare in 1916, in primul Razboi Mondial, mi se pare ca nu are niciun sens", afirma Mihail Miagkov, istoric rus.
Alipirea Basarabiei de catre Romania, dupa Primul Razaboi mondial, dar si evenimentele din Al Doilea Razboi Mondial sunt platite cu tezaurul nostru, mai spune seful Centrului de Istorie a Razboaielor si Geopolitica de la Moscova.
"Presupunerea ca Rusia a furat aurul romanesc se va lovi de invinuirea din partea Rusiei in legatura cu ocuparea de catre Romania a Basarabiei. Sa nu uitam ca armata romaneasca a ajuns chiar pana la Stalingrad. Cum putem sa compensam acum acele pierderi? Cred ca ar trebui sa nu mai avem astfel de pretentii", adauga Miagkov.
"Vin istoricii rusi si spun ca tezaurul romanesc ar fi in contul Basarabiei. Pai, nu poti sa platesti de doua ori acelasi lucru: o data cu tezaurul si alta data teritorial cu jumatate din Bucovina", remarca istoricul Armand Gosu, fost consilier MAE.
Cu toate dificultatile unei relatii diplomatice Romania - Rusia deloc favorabile, Banca Nationala a Romaniei nu va renunta niciodata la tezaur, sustine guvernatorul. Potrivit lui Mugur Isarescu, fiecare sef al Bancii Nationale are ca prima misiune recuperarea avutiei statului roman.
"Nu credem ca in urmatorii 10, 15, 20 de ani vom recupera tezaurul, dar aceasta problema e pusa pe tapet in permanenta", a precizat Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului BNR.
Subiectul tezaurului a devenit, treptat, unul tabu, iar diplomatia romaneasca s-a lovit mereu de refuzul Moscovei de a negocia.
Istoria zbuciumata a aurului romanesc incepe in 1917, in timpul Primului Razboi Mondial. De teama nemtilor, care ocupasera Bucurestiul, Guvernul Ionel Bratianu trimite aurul si mai multe bunuri ale statului la Kremlin, cu toate ca exista si varianta Londra.
Revolutia bolsevica, venirea la putere a lui Lenin si ruperea relatiilor diplomatice cu Romania fac din tezaur un bun "intangibil" pentru noi.
"Mi s-a spus ca tezaurul a fost pierdut, sa pare ca a disparut, se pare ca a fost furat, Tezaurul a fost tinut ca o forma de presiune, o forma de negociere", spunea in aprilie 2011 Ioan Talpes, fost sef al Administratiei Prezidentiale.
Timp de aproape un secol, conducerea statului roman a incercat sa recupereze tezaurul de la rusi. Eforturile palide si refuzul categoric al Moscovei au facut ca restituirile sa fie nesemnificative. Abia dupa Al Doilea Razboi Mondial, Romania a reusit sa recupereze Closca cu Puii de Aur si cateva tablouri semnate de Nicolae Grigorescu.
Nicolae Ceausescu si, dupa Revolutie, Ion Iliescu au mers la Moscova pentru a discuta despre tezaur. Raspunsul Kremlinului a fost de fiecare data acelasi: "Asa-zisa problema a tezaurului romanesc depozitat la Moscova nu mai exista".