Roverul chinez de pe Marte a detectat reliefuri neregulate sub scoarţa „Planetei Roşii”
Radarele montate la bordul roverului chinez Zhurong de pe Marte au detectat 16 structuri de relief neregulate care sunt îngropate sub o câmpie vastă din emisfera nordică a "Planetei Roşii", informează agenţia de presă Xinhua.
O echipă condusă de cercetători de la Institutul de Geologie şi Geofizică din cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe a identificat, pe baza datelor radar, cute poligonale aflate la o adâncime de 35 de metri în timpul traseului parcurs de roverul chinez pe o distanţă de aproximativ 1,2 kilometri, potrivit studiului publicat joi în revista Nature Astronomy.
Studiul a arătat că descoperirile sugerează o distribuţie largă a unor astfel de terenuri sub Utopia Planitia, cel mai mare bazin de pe Marte.
Alegeri 2024
11:53
Diana Şoşoacă a făcut o filmare în cabina de vot. Și-a adăugat numele cu pixul pe buletinele de vot și a pus ștampila
11:34
Traian Băsescu: Îi rog pe români să vină la vot şi să opteze pentru ce vor în continuare. În turul I este de fapt finala
11:23
Cristian Diaconescu: Este un moment crucial prin care vom trece ca ţară. Avem nevoie de oameni profesionişti să ne reprezinte
11:22
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A treia zi de alegeri în diaspora. Număr semnificativ mai mic de voturi față de 2019
Cercetătorii au propus teoria potrivit căreia poligoanele ar fi fost generate de ciclurile de îngheţare-dezgheţare.
Potrivit studiului, pentru poligoanele cu diametre de la câţiva centimetri până la zeci de metri, printre posibilele mecanisme de formare se numără contracţia sedimentelor umede şi devenite uscate care produc fisuri de noroi, contracţia lavei care se răceşte şi care produce îmbinări columnare, falii care creează un sistem de îmbinare în rocă şi fisuri de contracţie termică.
De asemenea, contrastul de deasupra şi de sub adâncimea de aproximativ 35 de metri a reprezentat o transformare notabilă a activităţii apei sau a condiţiilor termice în epoca marţiană străveche, ceea ce implică faptul că a existat o schimbare climatică la latitudini joase şi medii.
Studiul a arătat, de asemenea, că au avut loc schimbări climatice drastice, posibil din cauza înclinării mari pe care străvechea Marte o avea în trecut.
Descoperirile indică spre nevoia de a obţine mai multe dovezi pentru o mai bună înţelegere a evoluţiei geologice complexe şi a schimbărilor climatice de pe "Planeta Roşie".
Misiunea chineză Tianwen-1, ce constă într-o sondă orbitală, un modul de asolizare şi un rover, a fost lansată pe 23 iulie 2020.
Modulul de asolizare, care conţinea în interiorul său acest rover - ce are o durată de funcţionare preconizată de cel puţin 90 de zile marţiene sau aproximativ trei luni terestre -, s-a plasat cu succes pe scoarţa marţiană într-o regiune sudică a câmpiei Utopia Planitia pe 15 mai 2021.
