Reuters: Uniunea Europeană ar putea stabili un nou indice de referinţă pentru preţul gazelor
Liderii statelor din Uniunea Europeană ar putea sprijini la reuniunea de săptămâna viitoare planurile de lansare a unui nou indice de referinţă pentru preţul gazelor, în încercarea de a reduce preţurile energiei pentru consumatori şi industrie.
În perioada 20-21 octombrie este programată reuniunea liderilor UE, după ce Bruxelles-ul ar urma să propună măsuri suplimentare pentru a ţine sub control criza din energie, care a dus la majorarea inflaţiei şi afectează economiile din blocul comunitar, se arată într-un document consultat de Reuters, relatează Agerpres.
Un proiect care ar urma să prezinte concluziile reuniunii, consultat de Reuters, indică faptul că liderii UE vor conveni „să dezvolte un nou indice de referinţă care să reflecte cu mai multă acurateţe condiţiile de pe piaţa gazelor”.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
În mod obişnuit, cumpărătorii de gaze naturale lichefiate (GNL) folosesc indici de referinţă cum ar fi Henry Hub pentru preţurile gazelor naturale în Statele Unite sau Japan Korea Marker (JKM) în Asia. În Europa, indicele de referinţă standard este stabilit la hub-ul Title Transfer Facility (TTF) din Ţările de Jos, folosit atât pentru gazul din conducte, cât şi pentru cel lichefiat.
Bruxelles-ul susţine că este nevoie de un nou indice, în condiţiile în care cel stabilit la Amsterdam este determinat de furnizarea prin conducte şi nu mai reprezintă o piaţă în care este inclus mai mult GNL.
Importurile europene de GNL au atins anul acesta un nivel record, guvernele încercând să găsească alternative la gazele ruseşti care, dacă ar fi eliminate complet, ar fi necesare livrări de 200 de milioane de tone de GNL în următorul deceniu, estimează analiştii.
În timp ce preţul GNL este, în general, mai mare decât al gazelor naturale, limitele infrastructurii din reţelele de conducte şi capacitatea variabilă de a primi şi procesa combustibilul răcit au dus la o modificare a tranzacţiilor în unele hub-uri europene, ceea ce a cauzat divergenţe majore de preţ.
De câteva săptămâni, liderii UE dezbat o posibilă plafonare a preţului gazelor.
După reuniunea miniştrilor europeni ai Energiei de miercuri, comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, a declarat că încă nu se ştie dacă există suficient sprijin pentru ca plafonarea preţului pentru gazele folosite la generarea energiei să fie adăugată viitoarelor propuneri UE, o decizie sprijinită de ţări ca Franţa şi România.
Alte măsuri care vor fi analizate de liderii UE vizează coordonarea umplerii facilităţilor de stocare ale statelor membre înaintea viitoarei ierni şi accelerarea negocierilor cu furnizorii de gaze din afara Rusiei, în încercarea de a scădea preţurile. Astfel de negocieri pot fi realizate cu ajutorul ţărilor care cumpără gaze în comun, pentru a beneficia de „importanţa lor politică colectivă şi pe piaţă”, se arată în documentul consultat de Reuters.
Totuşi, unii participanţi pe piaţă rămân sceptici.
„TTF încă este, de departe, cea mai lichidă piaţă a gazelor din Europa şi, prin urmare, cea mai reprezentativă. Dacă filtrezi GNL din pieţele TTF, va scădea lichiditatea, existând riscuri imense sau chiar volatilitate mai ridicată, apoi posibil fluctuaţii mari de preţ”, a apreciat Hans van Cleef, economist la ABN Amro.
