Refuzul României de a accepta identitatea transgender, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Înalta instanță a Uniunii Europene va judeca un caz al unui transgender britanic stabilit în România împotriva autorităților române pentru refuzul de a-i recunoaște identitatea de gen, a declarat vineri organizația ACCEPT pentru drepturile LGBTQ.
Cazul, care ridică semne de întrebare cu privire la libera circulație și drepturile cetățenilor conform legislației UE, a fost ridicat pentru prima dată la o instanță din România în 2021 și acum a fost sesizat Curții de Justiție a Uniunii Europene, transmite Reuters.
Arian Mirzarafie-Ahi s-a mutat în Regatul Unit în 2008 și a obținut cetățenia britanică în 2016. Autoritățile britanice i-au dat un certificat de recunoaștere a sexului în timp ce țara făcea încă parte din Uniunea Europeană.
Ajuns în România, în 2021, autoritățile române au refuzat să-i recunoască numele și schimbarea de gen, cerându-i să urmeze procedura națională îndelungată.
„Dreptul lui Arian de a călători liber în UE, ca orice cetățean al UE, a fost limitat în mod nejustificat, inclusiv capacitatea lui de a-i vizita pe membrii familiei din România, deoarece pașaportul său românesc prezintă o identitate greșită”, spune asociația.
Organizația a spus că acest caz ar putea crea un precedent pentru alte persoane transgender, cărora nu le este recunoscut genul și în alte zone ale UE, pentru că afectează capacitatea lor de a călători liber, de a locui, de a lucra, de a studia sau chiar de a vota în UE.
„Curtea va avea, de asemenea, ocazia să confirme că drepturile pe care cetățenii UE le-au dobândit în mod legal în Regatul Unit atunci când era încă tratat ca stat membru sunt portabile atunci când acei cetățeni doresc să își exercite drepturile de liberă circulație”, arată sursa citată.
În 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că România a încălcat drepturile a două persoane transgender, refuzând să le recunoască identitatea pe motiv că nu au suferit și o intervenție chirurgicală de schimbare a sexului.
România conservatoare a dezincriminat homosexualitatea abia în 2001, cu zeci de ani mai târziu decât alte țări membre ale Uniunii Europene, dar interzice căsătoria și parteneriatele civile pentru cuplurile de același sex.
Legea prin care se interzice referirea la identitatea de gen în şcoli a fost declarată neconstituţională de către CCR în 2020.
Curtea Constituţională a admis astfel o sesizare făcută de preşedintele Klaus Iohannis la legea pentru modificarea articolului 7 din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, prin care se interzicea referirea la identitatea de gen în instituţiile de învăţământ.
