Fără prag de cvorum necesar, scrutinul riscă să se transforme într-un referendum asupra liderului de la Roma, cu alegerile parlamentare din 2027 pe orizont.
Premierul consideră reforma „indispensabilă" pentru imparțialitatea sistemului judiciar, calificând-o drept „o ocazie istorică de a face sistemul mai meritocratic, mai responsabil și mai eficient". Opoziția, în frunte cu Elly Schlein de la Partidul Democrat, denunță însă un proiect „redactat defectuos" care „slăbește independența puterii judecătorești" și evită problemele reale: procesele lungi și închisorile aglomerate.
Separarea carierelor și reforma CSM, mizele centrale
Inițiativa vizează desprinderea traseelor profesionale ale judecătorilor de cele ale procurorilor și modificarea profundă a Consiliului Superior al Magistraturii. Până acum, membrii CSM erau aleși de colegi și de Parlament. Reforma ar împărți organismul în două consilii distincte și ar crea o nouă curte disciplinară cu 15 membri: trei numiți de președintele Republicii, trei aleși prin tragere la sorți dintr-o listă parlamentară și nouă aleși dintre magistrați. Pentru avocatul Franco Moretti, care conduce campania pentru „nu", noua curte riscă să devină „brațul armat al politicii", folosită „pentru a regla conturi cu acea parte a justiției care a îndrăznit să o atingă".
O altă măsură blochează trecerea între funcțiile de judecător și procuror, deși doar o minoritate face acest lucru. Din 2022, magistrații pot schimba postul o singură dată în primii zece ani. Sistemul este văzut de mulți ca bastion împotriva ingerințelor politice; susținătorii reformei susțin însă că proximitatea dintre procurori și judecători defavorizează acuzații.
Tensiuni și controverse
Peste 80% dintre membrii Asociației Naționale a Magistraților au făcut grevă în februarie 2025. Ministrul Justiției, Carlo Nordio, calificase criticile drept „litanii capricioase", promițând că reforma va stopa un „mecanism para-mafiot". Șefa cabinetului său, Giusi Bartolozzi, a stârnit scandal declarând că reforma va permite „scăparea" de magistrații care acționează ca „plutoane de execuție".
Un eșec ar lovi puternic imaginea Giorgiei Meloni, aflată la conducerea unui guvern de coaliție neobișnuit de stabil din octombrie 2022. Premierul a exclus însă categoric demisia în caz de înfrângere. Sondajele arată tabere la egalitate. Secțiile se închid luni la ora 14:00 GMT, rezultatele fiind așteptate în aceeași zi.
Meloni și miniștrii săi au criticat în repetate rânduri decizii judiciare „prea îngăduitoare", în special în materie de imigrație, continuând astfel tradiția conflictuală a dreptei italiene cu justiția, inaugurată de Silvio Berlusconi.
