„Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, consideră că este în regulă ca Iranul să deţină o armă nucleară. Habar n-are despre ce vorbeşte!”, a izbucnit Donald Trump pe Truth Social, într-o postare făcută la scurt timp după ce îl găzduise la Casa Albă pe regele Charles al Marii Britanii.
„Dacă Iranul ar avea o armă nucleară, întreaga lume ar fi ţinută ostatică. Eu fac ceva în legătură cu Iranul, chiar în acest moment, ceea ce alte naţiuni sau preşedinţi ar fi trebuit să facă cu mult timp în urmă. Nu e de mirare că Germania se descurcă atât de prost, atât din punct de vedere economic, cât şi în alte privinţe!”, şi-a încheiat comentariul preşedintele Donald Trump.
De ce Germania?
Nu este clar ce a declanșat exact reacția lui Trump, însă este probabil ca acesta să fi răspuns declarațiilor cancelarului Friedrich Merz privind eșecul negocierilor de pace dintre SUA și Iran.
La începutul săptămânii, Merz a afirmat că Iranul a „umilit” Statele Unite, după ce a determinat oficiali americani să se deplaseze în Pakistan fără rezultate. El a adăugat că liderii iranieni negociază „foarte abil” și sunt „mai puternici decât se credea anterior”, criticând lipsa unei strategii clare de ieșire din conflict din partea SUA.
De ce contează?
Merz completează lista principalilor aliați europeni ai lui Trump care au ajuns în vizorul acestuia din cauza pozițiilor privind Iranul.
Trump i-a vizat anterior pe:
• Keir Starmer – criticat în repetate rânduri, inclusiv pentru refuzul de a permite utilizarea bazelor britanice în atacurile asupra Iranului și pentru opoziția față de o operațiune NATO în Strâmtoarea Hormuz;
• Emmanuel Macron – ironizat pentru accent și viața personală;
• Giorgia Meloni – criticată după ce a apărat Papa în fața comentariilor lui Trump.
Merz, un lider conservator, a încercat inițial să mențină o relație bună cu Trump și chiar a împărtășit unele poziții dure privind programul nuclear al Iranului. El a declarat anterior că Israelul face „munca murdară” a Occidentului prin atacurile asupra Iranului și că susține obiectivele ofensivei SUA-Israel.
Totuși, tonul său s-a înăsprit pe măsură ce războiul a afectat economiile europene. De asemenea, Merz a respins solicitarea lui Trump ca NATO să intervină împotriva blocadei Iranului în Strâmtoarea Hormuz.
Aceste evoluții au culminat cu reacția dură a lui Trump, marcând posibil o ruptură mai clară între Europa și SUA în privința conflictului cu Iranul.
Cum a reacționat Germania?
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul nu comentează afirmațiile liderilor străini.
La rândul său, Merz a spus:
„Din perspectiva mea, relația personală cu președintele SUA rămâne bună. Am avut însă încă de la început îndoieli cu privire la direcția războiului din Iran. De aceea am spus acest lucru clar.”
