Reacții după anunțul retragerii trupelor ruse din Ucraina. Ce va face România

×
Publicitate

Moscova începe să îşi retragă trupele, masate în apropierea graniţei cu Ucraina. Dar a pornit ample manevre militare, în Crimeea şi Marea Neagră.

După demonstraţia de forţă din ultima vreme Vladimir Putin s-a declarat gata să-l primească la Moscova, „oricând", pe omologul său ucrainean, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale. Înainte, însă, l-a trimis la separatiştii pro-ruşi, din Donbas.

Ministrul apărării, Serghei Şoigu, a sosit ieri în Crimeea pentru a verifica - aşa cum anunţă comunicatul ministerului - „stadiul de pregătire a unităţilor navale şi terestre”. Partea principală a exerciţiilor are loc pe poligonul Opuk, situat la circa 40 de kilometri de strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Neagră şi Marea Azov.

Participă peste 10.000 de militari, precum şi zeci de vase şi avioane de luptă.

Armata rusă simulează atacuri aeriene cu rachete, inclusiv de croazieră, şi respingerea acestora.

Citește și
Vor fi eliberți 35 de condamnați pentru terorism islamist, în Franța. 339 de deținuți au ieșit, în ultimii 5 ani
Vor fi eliberți 35 de condamnați pentru terorism islamist, în Franța. 339 de deținuți au ieșit, în ultimii 5 ani

Înainte de lansarea exerciţiilor, Rusia a limitat zborurile deasupra unei părţi a Crimeei şi a unor zone din Marea Neagră, declarându-le drept „zone periculoase pentru traficul aerian".

Anterior, Moscova anunţase închiderea navigaţiei pe anumite porţiuni ale Mării Negre pentru navele militare şi oficiale străine până pe 31 octombrie.

După săptămâni de tensiune, ministrul Shoigu a anunţat că trupele desfăşurate în Crimeea şi în apropierea graniței Ucrainei urmează să se întoarcă la bazele lor, până pe 1 mai.

Sergei Shoigu, ministrul rus al apărării:
„Obiectivul a fost verificarea pregătirii trupelor şi consider că a fost îndeplinit. Trupele şi-au demonstrat capabilităţile de apărare a ţării. Comandanţii districtelor militare şi ai Forţelor aeropurtate trebuie să înceapă revenirea trupelor la baze.”

Numai că nu este limpede dacă acest ordin vizează toate forţele ruse comasate la frontiera cu Ucraina în ultima perioadă.

Între timp, Vladimir Putin s-a întâlnit cu aliatul lui loial - şi supus - preşedintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, dar a avut ceva să-i transmită şi liderului ucrainean Volodimir Zelenski.

Vladimir Putin, președintele Rusiei:
„Ucraina a făcut mulţi paşi pentru distrugerea relaţiilor noastre, iar eu nu pot decât să regret. Însă, dacă preşedintele Zelenski vrea să reînceapă restaurarea relaţiilor noastre, vom saluta în totalitate acest lucru. Dacă oferta este discutarea relaţiilor bilaterale, atunci preşedintele Ucrainei este binevenit la Moscova, în orice moment care îi convine.”

Dar Putin l-a trimis pe Zelenski la Donbas, să discute cu liderii separatiştilor pro-rusi, dacă vrea să pună capăt conflictului din estul Ucrainei.

Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Tocmai asta caută, să evite discutarea chestiunii Donbas.”

Alexandr Lukașenko: „Şi să îngroape Acordurile de la Minsk” (de încetare a focului, n.r.).

Putin: „Şi să le îngroape cu totul, exact.”

Ministrul nostru de externe, care s-a întâlnit la Bucureşti cu omologii lui din Polonia şi Turcia, a vorbit despre angajamentul ferm al României de a continua asistenţa pentru Ucraina în privinţa consolidării capacităţilor sale de apărare.

Bogdan Aurescu:Anunţul de ieri cu privirea la retragerea trupelor ruse, care este o evoluţie în direcţia bună, nu schimbă cu nimic necesitatea de a continua analzia asupra cauzelor care au dus la această situaţie foarte tensionată şi de a identifica măsuri de dezescaladare şi de evitare pe viitor a unor situaţii similare.

Situația din Ucraina ne preocupă. Vedem nu doar masări de trupe, ci și spionaj, propagandă și dezinformare din partea Rusiei” - a mai spus Aurescu.

Articol recomandat de sport.ro
Nathaly Aizprua s-a lăsat de triatlon și a ales altă cale: ”Nu e așa rău”
Nathaly Aizprua s-a lăsat de triatlon și a ales altă cale: ”Nu e așa rău”
Citește și...
Vor fi eliberți 35 de condamnați pentru terorism islamist, în Franța. 339 de deținuți au ieșit, în ultimii 5 ani
Vor fi eliberți 35 de condamnați pentru terorism islamist, în Franța. 339 de deținuți au ieșit, în ultimii 5 ani

Parchetul naţional antiterorist francez (PNAT) prevede că 35 de deţinuţi pentru terorism islamist vor ieşi din închisoare în 2026, a indicat marţi şeful PNAT, Olivier Christen, în cotidianul francez Le Monde, transmite AFP.

Noul termen de judecată pentru Nicolas Maduro. Nu avocații au cerut amânarea
Noul termen de judecată pentru Nicolas Maduro. Nu avocații au cerut amânarea

Următoarea înfățișare a fostului președinte venezuelean Nicolas Maduro în fața justiției federale americane a fost amânată de la 17 martie pentru 26 martie.  

Rusia a adoptat o lege care permite FSB să închidă internetul și rețelele mobile
Rusia a adoptat o lege care permite FSB să închidă internetul și rețelele mobile

Parlamentul Rusiei a adoptat marţi în procedură de urgenţă o lege care permite serviciului de informaţii interne FSB să ordone companiilor furnizoare întreruperea conexiunilor de internet şi mobile, informează dpa.

Recomandări
De ce i-a chemat Nicușor Dan pe liderii coaliției la Cotroceni. Președintele a pus o condiție privind bugetul pe 2026 - Surse
De ce i-a chemat Nicușor Dan pe liderii coaliției la Cotroceni. Președintele a pus o condiție privind bugetul pe 2026 - Surse

Președintele Nicușor Dan i-a chemat la Palatul Cotroceni pe liderii coaliției de guvernare.

„Iadul alb” - în România urmează cel mai sever episod de iarnă din acest an. Autoritățile promit că sunt mobilizate
„Iadul alb” - în România urmează cel mai sever episod de iarnă din acest an. Autoritățile promit că sunt mobilizate

În următoarele ore ne așteaptă cel mai sever episod de iarnă al acestui sezon, ne avertizează meteorologii. Un ciclon mediteranean va ajunge deasupra țării la noapte.

Au dublat datoria statului în doar cinci ani. Premierii „campioni” care au dus împrumutul total la 1.121 de miliarde de lei
Au dublat datoria statului în doar cinci ani. Premierii „campioni” care au dus împrumutul total la 1.121 de miliarde de lei

Pentru prima dată după Revoluție, datoria statului român a depășit pragul de 60% din produsul intern brut. Guvernele din ultimii ani au contribuit la asta pentru că s-au împrumutat din ce în ce mai mult.