Război în Ucraina, ziua 84. Un senator rus cere pedeapsa cu moartea pentru luptătorii din Batalionul Azov

Regizorul rus în exil Kirill Serebrennikov s-a pronunțat împotriva războiului din Ucraina după premiera mondială a filmului său "Soția lui Ceaikovski", la Festivalul de Film de la Cannes, miercuri.

"Nu războiului", a spus el în limba rusă, în timp ce primea o ovație în picioare pentru drama sa din secolul al XIX-lea, singurul film înscris de un regizor rus.

Unul dintre cele 21 de filme care au concurat pentru râvnitul premiu Palme d'Or, filmul lui Serebrennikov pune în evidență căsătoria distructivă a compozitorului rus Piotr Ceaikovski cu o tânără femeie, potrivit Reuters, citată de Euronews.

Înalți oficiali UE au îndemnat, miercuri, statele membre să fie ambițioase în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei pentru reconstrucția după război, inclusiv prin posibile împrumuturi comune pentru a acoperi costurile masive.

În condițiile în care războiul continuă să facă ravagii, nu se cunoaște amploarea nevoilor de reconstrucție ale Ucrainei, însă Comisia Europeană, brațul executiv al UE, consideră că pagubele deja produse se ridică deja la sute de miliarde de euro.

Pentru a ajuta la plata acestor cheltuieli, oficialii propun o repetare a fondului de redresare post-pandemică al UE, fondul de stimulare fiscală de 800 de miliarde de euro, finanțat din datoria comună a celor 27 de state membre ale UE.

Fondul, cunoscut oficial sub numele de Next Generation EU, a depășit reticențele profunde ale așa-numitelor state membre "frugale", precum Olanda și Danemarca, pentru a lua naștere, transmite France 24.

Cel puțin zece civili ucraineni, inclusiv doi copii, au fost uciși, miercuri, de forțele rusești în regiunea estică Donețk, a declarat guvernatorul regional Pavlo Kirilenko, potrivit Sky News.

Kirilenko, care nu a oferit detalii, a spus că alte șapte persoane au fost rănite.

Președintele croat Zoran Milanovic vrea ca țara sa să urmeze exemplul Turciei, încercând să blocheze aderarea Suediei și Finlandei la NATO.

Milanovic se află într-o dispută verbală acerbă cu premierul croat Andrej Plenkovic în legătură cu o serie de probleme, inclusiv dacă va susține sau nu cererile de aderare la NATO depuse, miercuri, de Suedia și Finlanda.

Înainte ca parlamentul croat să ratifice aderarea la NATO a celor două națiuni nordice, Milanovic dorește o modificare a legii electorale din Bosnia și Herțegovina, care ar facilita alegerea reprezentanților croaților bosniaci în funcții de conducere.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a reiterat, miercuri, că extinderea NATO va depinde de faptul că Finlanda și Suedia vor arăta respect față de sensibilitățile turcești privind terorismul, precizează Sky News.

Sute de luptători ucraineni din Batalionul Azov care s-au predat forțelor ruse și separatiste ar trebui să fie condamnați la moarte, a declarat un senator rus.

Rusia interzice pedeapsa cu moartea, dar "republicile populare" separatiste Donețk și Luhansk trăiesc în conformitate cu constituția lui Iosif Stalin, care prescrie pedeapsa capitală pentru o serie de infracțiuni.

"Toți neonaziștii din Azov ar trebui să fie judecați pentru crimele pe care le-au comis în Donețk și Luhansk", a declarat senatorul Andrey Klichas pe Telegram, potrivit Al Jazeera.

Ei ar trebui să fie "judecați în conformitate cu legile republicilor populare", a adăugat el.

Kremlinul a numit de mult timp Batalionul Azov un focar de supremație albă și neonazism.

Trupele rusești refuză din ce în ce mai mult să ia parte la luptele din Ucraina, afirmă principala direcție de informații a Ministerului ucrainean al Apărării.

Într-o postare pe serviciul de mesagerie Telegram, aceasta afirmă că mai multe unități ale Regimentului 70 de Gardă Motorizat au refuzat în mod deschis să ia parte la război și au cerut să fie returnate în zonele în care sunt desfășurate în mod normal, potrivit BBC.

Comandanții unităților depun toate eforturile pentru a ascunde cazurile de nesupunere, afirmă direcția, iar militarii cei mai necooperanți "au fost trimiși în cea mai periculoasă zonă a frontului în speranța că vor fi uciși rapid", susține postul.

Agenția afirmă că Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a decis să se infiltreze în unitățile regimentului cu "agenți și informatori".

BBC nu a putut verifica aceste informații în mod independent.

Rusia va finanța reconstrucția teritoriilor din Ucraina pe care a preluat controlul și va repara drumurile care leagă aceste zone de Rusia, a declarat astăzi vicepremierul rus Marat Kușnullin, citat de agenția de presă rusă RIA, potrivit Sky News.

Khusnullin a declarat că Rusia a "eliberat" teritoriile.

El a mai spus că centrala nucleară din Zaporizhzhia, cea mai mare din Europa după capacitate, va furniza energie Rusiei și Ucrainei dacă aceasta din urmă va plăti pentru ea.

Trupele rusești au confiscat centrala Zaporizhzhia de la Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat, miercuri, că membrii Uniunii Europene care acceptă refugiați din Ucraina îi testează pentru tuberculoză, deoarece cunosc existența unor laboratoare biologice în această țară.

În cadrul unei conferințe de presă, Zakharova a declarat că Rusia va invoca articolele 5 și 6 din Convenția Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind interzicerea armelor biologice și cu toxine (BTWC) și, prin urmare, va cere o anchetă mai amplă privind implicarea Statelor Unite în dezvoltarea de arme biologice în Ucraina.

Zakharova a comentat, de asemenea, decizia Ucrainei de a confisca prin forță, după cum a spus ea, activele PJSC Sberbank și VEB.RF din această țară, descriind-o drept un "jaf banal", informează baha.com.

Aproximativ 1.288 de cadavre de civili au fost găsite în regiunea Kiev de la începutul invaziei rusești, afirmă un șef al poliției, potrivit BBC.

"În prezent, avem cadavrele a 1.288 de persoane ucise. Subliniez, civili", spune Andriy Nyebytov, șeful poliției din regiunea Kiev, citat de agenția de presă Interfax-Ucraina.

"Cei mai mulți dintre ei au fost împușcați cu arme automate", continuă Nyebytov, precizând că poliția continuă să găsească noi înmormântări de civili uciși în regiune.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, miercuri, o serie de măsuri în cadrul planului REPowerEU, care vizează reducerea "cât mai rapidă posibil" a dependenței Uniunii Europene de importurile de energie din Rusia. UE își va crește obiectivul de eficiență energetică pentru 2030 de la 9% la 13%, în timp ce obiectivul privind energia regenerabilă va fi majorat de la 40% la 45%. De asemenea, Uniunea va institui un mecanism comun de achiziții publice pentru gazul natural lichefiat (GNL).

UE va mobiliza aproximativ 300 de miliarde de euro pentru acest plan, inclusiv 72 de miliarde de euro sub formă de granturi, 225 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi și 2 miliarde de euro "pentru infrastructura petrolieră în vederea opririi transportului de petrol rusesc". Von der Leyen a anunțat, de asemenea, o asistență macrofinanciară de 9 miliarde de euro pentru Ucraina, precum și crearea unei platforme de reconstrucție pentru a ajuta Ucraina în drumul său spre aderarea la UE. "Planul ar urma să abordeze reforme cheie în domenii precum combaterea corupției, capacitatea administrativă, statul de drept și independența sistemului judiciar", a declarat Von der Leyen, potrivit baha.com.

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, spune că sancțiunile occidentale împotriva Rusiei au avut deja un impact enorm.

"Rusia se confruntă cu recesiune, inflație ridicată, provocări acute în sistemul lor financiar și o incapacitate de a procura materialele și produsele de care au nevoie pentru a-și susține războiul sau economia", a declarat Yellen reporterilor înainte de o reuniune a miniștrilor de finanțe din G7 la Bonn, Germania, conform Al Jazeera.

Discuțiile de pace dintre Rusia și Ucraina nu progresează și cel mai probabil nu vor fi reluate după "capitularea" militarilor ucraineni din combinatul siderurgic de la Azovstal, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

"Negocierile chiar nu progresează. Observăm o lipsă totală de dorință în rândul negociatorilor ucraineni de a continua acest proces", a declarat acesta, citat de agenția de presă Interfax, informează BBC.

El a precizat că nu există nicio îndoială că luptătorii care au părăsit uzina siderurgică Azovstal, asediată în orașul portuar Mariupol, s-au predat.

"Definiția este lipsită de ambiguitate: cei care s-au refugiat, soldații care s-au refugiat pe teritoriul Azovstal, își depun armele și se predau", a adăugat Peskov.

Autoritățile ucrainene au declarat că luptătorii ar putea fi schimbați cu prizonieri ruși, dar nu au fost făcute publice detalii despre vreun acord între cele două părți. Luptătorii au fost duși în zonele controlate de Rusia în estul Ucrainei.

Anterior, Rusia anunțase că expulzează 35 de diplomați francezi. Acum, ministerul de Externe al țării a declarat că expulzează, de asemenea, 24 de italieni și 27 de angajați ai ambasadei spaniole.

Expulzările sunt cele mai recente dintr-o serie de măsuri de răzbunare, după ce guvernele europene au trimis acasă peste 300 de ruși luna trecută.

Printre aceștia s-au numărat 25 expulzați din Spania, 30 din Italia și 35 din Franța.

Premierul italian Mario Draghi a descris ultima măsură a Rusiei drept un "act ostil".

"Acest lucru nu trebuie neapărat să ducă la o întrerupere a canalelor diplomatice, pentru că prin aceste canale, dacă vom reuși, se va ajunge la pace", a declarat Draghi, potrivit BBC.

Kremlinul ”nu are informaţii” despre procesul privind o crimă de război al militarului rus Vadim Şişimarin în Ucraina

Kremlinul dă asigurări miercuri că nu deţine nicio informaţie despre cazul militarului rus Vadim Şişimarin, judecat începând de miercuri cu privire la o crimă de război în Ucraina, şi acuză totodată Kievul de ”fabricarea” unor acuzaţii de act tip împotriva Rusiei, relatează AFP.

”Noi nu avem, până în prezent, nicio informaţie”, declară un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskovk, conform News.ro.

”Iar posibilităţile de a-l ajuta (pe inculpat) sunt foarte limitate, în absenţa unor reprezentanţe diplomatice”, adaugă el.

Multe acuzaţii de crime de război formulate împotriva armatei ruse sunt ”falsuri (fake) sau înscenări”, apreciază Peskov.

 România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internaţională de Justiţie în cadrul procedurilor lansate împotriva Federaţiei Ruse, a anunţat, miercuri, Ministerul Afacerilor Externe.

"În continuarea demersurilor întreprinse în susţinerea Ucrainei ca urmare a războiului ilegal de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva acestui stat, autorităţile române au aprobat, la cel mai înalt nivel, ca România să formuleze o cerere de intervenţie în procedurile iniţiate de Ucraina împotriva Federaţiei Ruse la Curtea Internaţională de Justiţie, la 26 februarie 2022, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Convenţia ONU privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid din 1948. Acest demers al României de a interveni în procesul menţionat are loc la solicitarea expresă a părţii ucrainene, transmisă de ministrul Afacerilor Externe ucrainean, Dmytro Kuleba, omologului român, Bogdan Aurescu, cu ocazia vizitei pe care ministrul ucrainean a efectuat-o la Bucureşti", a transmis MAE

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că va expulza 34 de diplomați francezi. 

În aprilie, Franța a expulzat 35 de ruși cu statut diplomatic, ca parte a unui val mai larg de expulzări, care a făcut ca peste 300 de ruși să fie trimiși acasă din capitalele europene, conform Sky News.

Denis Pușilin, liderul regiunii separatiste autoproclamate Donețk, Denis Pushilin, a spus că uzina Azovstal va fi demolată, conform Nexta. 

Peste o mie de școli și licee au fost lovite de bombele rusești de la începutul acestui război, spun oficialii ucraineni. 

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: "(Rușii) nu încearcă doar să provoace tensiuni pentru statul nostru, nu e doar un test al tăriei noastre, ci e un fel de încercare a armatei ruse de a compensa pentru seria de eşecuri din estul şi din sudul ţării".

În total 959 de militari ucraineni, baricadaţi în oţelăra Azovstal din Mariupol, s-au predat începând de luni, anunţă, miercuri, Ministerul rus al Apărării, relatează AFP.

”În ultimele 24 de ore, 694 de combatanţi, inclusiv 29 răniţi, s-au declarat przonieri. De la 16 mai, 959 de combatanţi, inclusiv 90 răniţi, s-au declarat prizonieri”, precizează într-un comunicat ministerul, citat de News.ro.

Potrivit ministerului, 51 dintre militarii ucraineni răniţi au fost spitalizaţi la Novoazovsk, o localitate aflată sub controlul ruşilor şi aliaţilor separatişti proruşi.

Ministerul rus al Apărării nu oferă nicio informaţie despre despre soarta acestor prizonieri.

Operațiunea de salvare a oțelăriilor Azovstal va fi încheiată doar când toți apărătorii Mariupol vor fi evacuați în teritorii aflate sub controlul Ucrainei, a declarat pentru BBC adjunctul ministrului ucrainean al apărării, Hanna Maliar.

„Au mai rămas mulți oameni la Azovstal și continuăm negocierile pentru a-i scoate de acolo”, a declarat Maliar.

Ea a precizat că este o operațiune sensibilă și orice comandă poate fi potențial periculoasă pentru viața oamenilor.

Reprezentanta oficială a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a susținut că autoritățile de la Kiev au folosit oamenii de la Azovstal pentru șantaj.

„Mă uit la materialele propagandiştilor ucraineni care vorbesc de o lună pe tema Azovstal, despre şederea lor eroică acolo, despre presupusele atrocităţi ale ţării noastre. Totul, parcă la semnal, aceşti oameni nu sunt acolo”, a spus ea.

Zakharova a susținut că ucrainenii vorbesc despre o poveste despre “un fel de eroism al regimului de la Kiev, care a luat singura decizie corectă, înteleaptă. Adevărat, a luat-o la o lună după ce ar fi putut să o ia”. 

Ea a precizat că trebuia luată această decizie de mai multă vreme și că astfel ar fi putut salva viața unor soldați și ar fi prevenit rănirea altora, punctând că Kievul a folosit oamenii de la Azovstal ca pe un instrument de șantaj, transmite agenția de presă de stat din Rusia, TASS, considerată o portavoce a propagandei de la Kremlin.

Guvernatorul din Lugansk a informat, miercuri dimineața, că patru persoane au murit și un copil a fost rănit în urma atacurilor din ultimele ore. Atacurile au avut loc în pe lângă râul Doneț pe care forțele ruse nu au reușit să îl  traverseze în ultimele zile, a declarat Serhiy Haidai pe Facebook.

El a precizat că mai multe blocuri de apartamente și o fabrică au fost distruse. „Fără oameni, case, fabrici – aceasta este viața pe care 'lumea rusă' vrea să o impună regiunii Lugansk”, a spus el, citat de Al Jazeera

Rusia ar ține peste 3.000 de civili din Mariupol, într-o fostă colonie penală din regiunea Donestk, din estul Ucrainei. Avocatul poporului ucrainean pentru drepturile omului, Liudmila Denisova, a declarat că printre cei reținuți se numără aproximativ 30 de voluntari care au livrat ajutor umanitar orașului, conform Sky News.

Ea a adăugat că majoritatea civililor sunt ținuți acolo timp de o lună, dar cei considerați „deosebit de periculoși”, cum ar fi foștii soldați și polițiștii, sunt ținuți timp de două luni.

Miercuri dimineața au fost înregistrate explozii puternice în Nikolaiev și Dnipro. În timpul nopții, a fost bombardată și localitatea Marefa. Peste 30 de case au fost avariate, mai multe mașini și linii electrice. 

ONU a confirmat că 3.752 de civili au murit în Ucraina de la începutul invaziei Rusiei, pe 24 februarie. De asemenea,  4.062 de civili au fost răniți.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a afirmat marţi că războiul cu Moscova intră într-o "fază prelungită", ruşii căutând controlul total al regiunea Donbas şi să ocupe sudul, notează AFP, potrivit Agerpres.

"Rusia se pregăteşte să desfăşoare o operaţiune militară pe termen lung", a declarat în faţa miniştrilor apărării din Uniunea Europeană (UE) şi secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

"Războiul intră într-o fază prelungită", a adăugat el în acest discurs, al cărui text a fost publicat pe contul său de Facebook.

Potrivit lui Reznikov, trupele ruse îşi întăresc în prezent poziţiile în teritoriile pe care le ocupă în regiunile Zaporojie şi Herson, pentru "a trece în mod defensiv dacă este necesar".

"În prezent, principalele eforturi ale Kremlinului se concentrează asupra încercărilor de a încercui şi distruge regruparea forţelor armate ucrainene în regiunile Doneţk şi Lugansk", în estul ţării, parţial în mâinile separatiştilor pro-ruşi, a continuat el.

Reznikov a citat, de asemenea, ca obiectiv al Moscovei "crearea unui coridor terestru care să lege Rusia de Crimeea", o peninsulă pe care a anexat-o în 2014, şi ocuparea "întregului sud al Ucrainei".

El le-a cerut aliaţilor occidentali ai Ucrainei mai multă coordonare în livrările de arme către Kiev, "pentru a ne elibera teritoriile cât mai curând posibil".

Forţele aeriene ucrainene şi unităţile de apărare aeriană ale Forţelor Terestre ucrainene susţin că au lovit 15 ţinte ale invadatorilor ruşi, pe 17 mai, inclusiv 11 drone şi patru rachete de croazieră, conform News.ro.

Discuţiile de pace dintre Rusia şi Ucraina stagnează pe fondul acuzaţiilor reciproce

Rusia a acuzat Ucraina că şi-a înăsprit poziţia, iar Occidentul că a sprijinit guvernul de la Kiev, ministrul de externe Serghei Lavrov afirmând că Washingtonul, Londra şi Bruxelles-ul doresc să folosească Ucraina în avantajul lor strategic, conform News.ro.

Lavrov a declarat că, în opinia sa, nu se poate ajunge la un acord de pace dacă negociatorii încearcă să "transfere dialogul" pentru a se concentra pe ceea ce are de spus Occidentul în loc de situaţia imediată din Ucraina. Acest lucru exclude şansele de progres în cadrul discuţiilor, a adăugat el.

"Spunem întotdeauna că suntem pregătiţi pentru negocieri... dar nu ni s-a dat altă opţiune", a spus Lavrov. 

Franţa îşi va intensifica livrările de arme către Ucraina "în zilele şi săptămânile următoare", i-a promis marţi preşedintele Emmanuel Macron omologului său Volodimir Zelenski, confirmând angajamente în acest sens anunţate la sfârşitul lui aprilie, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Şeful statului "a confirmat că livrările de arme de către Franţa vor continua şi vor câştiga în intensitate în zilele şi săptămânile următoare, la fel ca transportul de echipament umanitar", a precizat Palatul Elysee.

Franţa a livrat peste 800 de tone de ajutor umanitar Ucrainei de la începutul ofensivei ruse pe 24 februarie, între care 13 vehicule de salvare suplimentare în acest weekend.

Cei doi lideri au "evocat garanţiile de securitate pe care Franţa le-ar putea aduce Ucrainei în cadrul unui acord internaţional, în scopul de a asigura respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării".

Zelenski i-a reproşat pe 12 mai lui Emmanuel Macron că vrea să-i asigure "o portiţă de ieşire" lui Vladimir Putin în conflict şi a estimat că "nu este nevoie să-i facă concesii politice" Rusiei.

Macron "nu a discutat niciodată cu Vladimir Putin fără acordul preşedintelui Zelenski", a replicat atunci preşedinţia franceză.

Departamentul de Stat al SUA va crea o nouă unitate pentru a cerceta, documenta şi face publice presupusele crime de război comise de Rusia în Ucraina, transmite The Guardian, potrivit News.ro.

Observatorul Conflictelor va "capta, analiza şi va face disponibile pe scară largă dovezi ale crimelor de război şi ale altor atrocităţi comise de Rusia în Ucraina", a declarat Departamentul.

Observatorul va colecta informaţii disponibile în mod public şi comercial, inclusiv ceea ce se vede pe reţelele de socializare şi imaginile din satelit comerciale, pentru a fi utilizate în procesele juridice civile şi penale actuale şi viitoare.

La aproape trei luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Kievul afirmă că a identificat mii de cazuri de suspiciuni de crime de război. Cele mai notorii au fost acuzaţiile de ucidere a zeci de civili la Bucea, chiar în afara Kievului.

Observatorul va crea o platformă online "pentru a ajuta la respingerea eforturilor de dezinformare ale Rusiei şi pentru a face lumină asupra abuzurilor", a declarat Departamentul.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a trimis în Ucraina ”cea mai mare desfăşurare pe teren din istorie” formată dintr-o echipă de 42 de criminalişti şi anchetatori, a declarat procurorul CPI, Karim Khan.