Război în Ucraina. Cel puțin 37.000 de persoane sunt date dispărute, anunță Kievul

62427961
Profimedia

Ucraina a anunţat marţi că a identificat aproape 37.000 de civili şi soldaţi dispăruţi de la începutul invaziei ruseşti, un bilanţ care rămâne incomplet, în special din cauza faptului că aproape 20% din teritoriul ţării este sub ocupaţie rusă.

La sfârşitul lunii februarie, Kievul a estimat că 31.000 dintre soldaţii săi au fost ucişi în război. Cu toate acestea, comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineţ, a subliniat pe Facebook că „aceste cifre ar putea fi mult mai mari", întrucât recensământul este încă în curs de desfăşurare.

De la declanşarea invaziei ruseşti, la 24 februarie 2022, zeci de mii de persoane - civili şi soldaţi - au murit, dar nu există o cifră globală fiabilă. Iar procedurile de identificare a celor morţi sau dispăruţi pot dura luni de zile.

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat la sfârşitul lunii februarie că 31.000 dintre soldaţii săi au fost ucişi în doi ani de război, unul dintre foarte puţinele cazuri în care Ucraina a făcut un bilanţ oficial al pierderilor sale militare.

Armata rusă nu şi-a comunicat pierderile militare decât în foarte rare ocazii, iar aceste cifre sunt considerate a fi mult minimizate. Numărul victimelor civile este, de asemenea, necunoscut, deoarece nu există informaţii fiabile pentru teritoriile ocupate de Rusia de la începutul invaziei, care a dus la distrugerea a numeroase oraşe şi sate.

Cazul oraşului Marioupol, asediat în primăvara anului 2022 de forţele ruseşti şi ocupat în prezent, este emblematic. Potrivit Kievului, zeci de mii de oameni au murit acolo şi au fost îngropaţi sub dărâmături sau în gropi comune. În plus, potrivit lui Dmitro Lubineţ, „în jur de 1.700" de ucraineni sunt „reţinuţi ilegal" de Rusia.

Ucraina estimează totodată că cel puţin 20.000 de copii ucraineni au fost deportaţi în Rusia din zonele ocupate în ultimii doi ani. Potrivit Kievului, puţin sub 400 au fost repatriaţi de autorităţile ucrainene până în prezent.

În primăvara anului 2023, Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare împotriva preşedintelui Vladimir Putin şi a comisarului rus pentru copii, Maria Lvova-Belova, pentru rolul lor în "deportarea" copiilor ucraineni în Rusia. Kremlinul respinge aceste acuzaţii.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
O mireasă a murit chiar în ziua nunții ei. Înainte celebrase ziua de naștere a fetiței sale

O tragedie a umbrit recent fericirea unei mirese din Brazilia, care a decedat la scurt timp după ce a devenit oficial soția partenerului său.

Erdogan îl consideră pe premierul israelian Netanyahu singurul responsabil pentru tensiunile din regiune

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a susţinut, marţi, că premierul israelian Benjamin Netanyahu şi conducerea statului evreu poartă întreaga răspundere pentru escaladarea recentă a tensiunilor din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.

Beijingul, speranța pentru pace. Scholz îi cere lui Xi Jinping să-l convingă pe Putin să oprească războiul

Cancelarul Germaniei i-a cerut președintelui chinez Xi Jinping să-și folosească influența pentru a-l convinge pe Vladimir Putin să oprească agresiunea din Ucraina.

Recomandări
Banca NATO, la care România este stat fondator, a strâns doar o mică sumă din cât și-a propus. De ce ezită marile puteri

Proiectul unei noi bănci globale pentru finanţarea apărării, susţinut de Canada şi alte opt state, inclusiv România, încearcă să atragă marile economii înaintea semnării acordului de constituire din această toamnă. 

SUA au atacat din nou Iranul. Teheranul anunță represalii și lovește baze americane din Iordania

Statele Unite au efectuat duminică atacuri asupra insulei iraniene Larak, primele din ultima lună, declanşând o ripostă a Teheranului împotriva unor ţinte americane din Iordania, transmite AFP.

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.