Răsturnare de situație. Două state care se pregăteau de război semnează un acord de pace

soldati azeri
Getty

După ce secretarul de stat al SUA a anunțat, luni, că o nouă invazie militară ar putea avea loc „în următoarele săptămâni”, cele două state implicate vor semna, în cele din urmă, un acord de pace.

Premierul armean Nikol Paşinian a anunţat marţi într-un discurs în Parlamentul European că Armenia este gata să semneze un acord de pace cu Azerbaidjanul până la sfârşitul acestui an şi că va garanta siguranţa tuturor cetăţenilor azeri de pe teritoriul său, relatează Reuters, EFE şi TASS, citate de Agerpres.

Exprimându-şi dezamăgirea că preşedintele azer Ilham Aliev nu a participat la recentul summit al Comunităţii Politice Europene (CPE) din Granada, în Spania, premierul armean a notat în discursul său că "absenţa sa nu a facilitat procesul, dar (...) am convenit atunci să avem o reuniune la Bruxelles în octombrie şi, dacă se reconfirmă oficial principiile menţionate, semnarea unui acord de pace şi normalizare între Armenia şi Azerbaidjan va fi foarte realistă până la sfârşitul acestui an".

El a subliniat că Armenia este pregătită pentru o retragere reciprocă a forţelor celor două ţări din Nagorno-Karabah şi pentru un schimb complet al prizonierilor de război şi doreşte de asemenea să se stabilească ce s-a întâmplat cu cei 1.016 cetăţeni armeni daţi dispăruţi în conflict.

„Construirea păcii”, susținută de Armenia

"Regiunea noastră are nevoie de pace, ca toate ţările din regiune să aibă frontierele deschise şi relaţii economice, politice şi culturale", a mai spus Paşinian în faţa eurodeputaţilor, asigurând că susţine "construirea păcii", cu toate că este vorba de un proces dificil, având în vedere "lunga durată a conflictului cu Azerbaidjan şi numeroasele victime, dispăruţi, prizonieri şi suferinţe".

Citește și
armenia civili nagorno karabakh
Peste 100.000 de oameni din Nagorno Karabah, reprezentând 80% din populaţia enclavei, au sosit în Armenia

În septembrie, forţele azere au preluat controlul asupra Nagorno-Karabah, o enclavă de pe teritoriul azer populată majoritar de armeni, într-o operaţiune fulger desfăşurată în luna septembrie, ceea ce condus la un exod al majorităţii celor circa 120.000 de etnici armeni în mai puţin de o săptămână. Armenia a acuzat Azerbaidjanul de epurare etnică, acuzaţie respinsă de Baku, care insistă că armenii sunt bineveniţi să rămână în Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul a insistat că nu are nicio intenţie de a ataca Armenia.

Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar până recent era populată majoritar de etnici armeni. În 2020, Azerbaidjanul a obţinut câştiguri teritoriale semnificative în timpul unui război care a durat şase săptămâni şi s-a soldat cu mii de morţi de ambele părţi.

La întâlnirea din Granada din 6 octombrie cu premierul Armeniei, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, şi-au reiterat angajamentul faţă de toate eforturile îndreptate spre normalizarea relaţiilor dintre Armenia şi Azerbaidjan şi au făcut apel la respectarea strictă a principiului neutilizării forţei şi al ameninţării cu utilizarea forţei. Ei au evidenţiat necesitatea urgentă de a lucra la delimitarea frontierei pe baza celor mai recente hărţi ale Statului Major al URSS care au fost furnizate părţilor şi care ar trebui să constituie, de asemenea, o bază pentru distanţarea forţelor, precum şi pentru finalizarea tratatului de pace şi abordarea tuturor problemelor umanitare.

SUA anunțau începerea invaziei

Secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat săptămâna trecută un grup restrâns de parlamentari americani că departamentul său urmărește posibilitatea ca Azerbaidjanul să invadeze în curând Armenia, potrivit a două persoane familiarizate cu conversația, citate de POLITICO.

Blinken a văzut posibilitatea ca azerii să lanseze o invazie militară în Armenia în următoarele săptămâni. Totodată, el a spus că Departamentul de Stat analizează căile de a trage la răspundere Azerbaidjanul și că nu intenționează să reînnoiască o derogare de lungă durată care permite SUA să ofere asistență militară Baku.

Articol recomandat de sport.ro
Momentul în care Olympique Lyon a vrut să îl fure pe Elias Charalambous de la FCSB! Scandalul născut în România
Momentul în care Olympique Lyon a vrut să îl fure pe Elias Charalambous de la FCSB! Scandalul născut în România
Citește și...
Ursula von der Leyen: „Vom sprijini Armenia în această situaţie dificilă”
Ursula von der Leyen: „Vom sprijini Armenia în această situaţie dificilă”

Uniunea Europeană îşi va dubla sprijinul umanitar pentru Armenia până la 10,4 milioane de euro, a anunţat joi, la Granada (sudul Spaniei), preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmite DPA.

 

Peste 100.000 de oameni din Nagorno Karabah, reprezentând 80% din populaţia enclavei, au sosit în Armenia
Peste 100.000 de oameni din Nagorno Karabah, reprezentând 80% din populaţia enclavei, au sosit în Armenia

Republica separatistă autoproclamată Nagorno Karabah este aproape golită în întregime de locuitorii săi, sâmbătă, când peste 100.000 de refugiaţi au ajuns în Armenia, anunţă un purtător de cuvânt, scrie AFP, conform News.ro.

A început exodul în Armenia. Populația din Nagorno-Karabah pleacă în masă
A început exodul în Armenia. Populația din Nagorno-Karabah pleacă în masă

Etnicii armeni din Nagorno-Karabah au început, duminică, un exod masiv cu maşina spre Armenia, după ce Azerbaidjanul i-a învins pe luptătorii din regiunea separatistă într-un conflict care datează din epoca sovietică, scrie Reuters.

Recomandări
Renegocierea PNRR, singura speranță a României. Cu doar 14% dintre jaloane îndeplinite, riscăm să pierdem 19 miliarde de euro
Renegocierea PNRR, singura speranță a României. Cu doar 14% dintre jaloane îndeplinite, riscăm să pierdem 19 miliarde de euro

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bruxelles. Pentru ca țara noastră să nu piardă 19 miliarde de euro, România va cere modificarea PNRR, așa cum au procedat deja Spania, Grecia și Italia.

Cât ar costa apărarea Europei fără ajutorul SUA în cazul unui război cu Rusia. Suma pe care UE deja și-o permite
Cât ar costa apărarea Europei fără ajutorul SUA în cazul unui război cu Rusia. Suma pe care UE deja și-o permite

Europa trebuie să cheltuiască anual în jur de 250 de miliarde de euro în investiţii pentru apărare pentru a se securiza fără sprijinul Statelor Unite, sumă pe care blocul comunitar şi-o poate permite având în vedere puterea sa economică, arată un studiu.

Politolog: „Americanii fac tot ce pot pentru a provoca discordie în Europa, vor să o destabilizeze”. Atacurile lui JD Vance
Politolog: „Americanii fac tot ce pot pentru a provoca discordie în Europa, vor să o destabilizeze”. Atacurile lui JD Vance

Vicepreședintele american a criticat din nou anularea prezidențialelor din România. „Nu poți avea valori democratice comune cu Statele Unite, dacă anulezi alegerile, pentru că nu-ți place rezultatul”, a declarat JD Vance.