Răsturnare de situație. Două state care se pregăteau de război semnează un acord de pace
După ce secretarul de stat al SUA a anunțat, luni, că o nouă invazie militară ar putea avea loc „în următoarele săptămâni”, cele două state implicate vor semna, în cele din urmă, un acord de pace.
Premierul armean Nikol Paşinian a anunţat marţi într-un discurs în Parlamentul European că Armenia este gata să semneze un acord de pace cu Azerbaidjanul până la sfârşitul acestui an şi că va garanta siguranţa tuturor cetăţenilor azeri de pe teritoriul său, relatează Reuters, EFE şi TASS, citate de Agerpres.
Exprimându-şi dezamăgirea că preşedintele azer Ilham Aliev nu a participat la recentul summit al Comunităţii Politice Europene (CPE) din Granada, în Spania, premierul armean a notat în discursul său că "absenţa sa nu a facilitat procesul, dar (...) am convenit atunci să avem o reuniune la Bruxelles în octombrie şi, dacă se reconfirmă oficial principiile menţionate, semnarea unui acord de pace şi normalizare între Armenia şi Azerbaidjan va fi foarte realistă până la sfârşitul acestui an".
El a subliniat că Armenia este pregătită pentru o retragere reciprocă a forţelor celor două ţări din Nagorno-Karabah şi pentru un schimb complet al prizonierilor de război şi doreşte de asemenea să se stabilească ce s-a întâmplat cu cei 1.016 cetăţeni armeni daţi dispăruţi în conflict.
„Construirea păcii”, susținută de Armenia
"Regiunea noastră are nevoie de pace, ca toate ţările din regiune să aibă frontierele deschise şi relaţii economice, politice şi culturale", a mai spus Paşinian în faţa eurodeputaţilor, asigurând că susţine "construirea păcii", cu toate că este vorba de un proces dificil, având în vedere "lunga durată a conflictului cu Azerbaidjan şi numeroasele victime, dispăruţi, prizonieri şi suferinţe".
În septembrie, forţele azere au preluat controlul asupra Nagorno-Karabah, o enclavă de pe teritoriul azer populată majoritar de armeni, într-o operaţiune fulger desfăşurată în luna septembrie, ceea ce condus la un exod al majorităţii celor circa 120.000 de etnici armeni în mai puţin de o săptămână. Armenia a acuzat Azerbaidjanul de epurare etnică, acuzaţie respinsă de Baku, care insistă că armenii sunt bineveniţi să rămână în Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul a insistat că nu are nicio intenţie de a ataca Armenia.
Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar până recent era populată majoritar de etnici armeni. În 2020, Azerbaidjanul a obţinut câştiguri teritoriale semnificative în timpul unui război care a durat şase săptămâni şi s-a soldat cu mii de morţi de ambele părţi.
La întâlnirea din Granada din 6 octombrie cu premierul Armeniei, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, şi-au reiterat angajamentul faţă de toate eforturile îndreptate spre normalizarea relaţiilor dintre Armenia şi Azerbaidjan şi au făcut apel la respectarea strictă a principiului neutilizării forţei şi al ameninţării cu utilizarea forţei. Ei au evidenţiat necesitatea urgentă de a lucra la delimitarea frontierei pe baza celor mai recente hărţi ale Statului Major al URSS care au fost furnizate părţilor şi care ar trebui să constituie, de asemenea, o bază pentru distanţarea forţelor, precum şi pentru finalizarea tratatului de pace şi abordarea tuturor problemelor umanitare.
SUA anunțau începerea invaziei
Secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat săptămâna trecută un grup restrâns de parlamentari americani că departamentul său urmărește posibilitatea ca Azerbaidjanul să invadeze în curând Armenia, potrivit a două persoane familiarizate cu conversația, citate de POLITICO.
Blinken a văzut posibilitatea ca azerii să lanseze o invazie militară în Armenia în următoarele săptămâni. Totodată, el a spus că Departamentul de Stat analizează căile de a trage la răspundere Azerbaidjanul și că nu intenționează să reînnoiască o derogare de lungă durată care permite SUA să ofere asistență militară Baku.
Etichete: armenia, azerbaidjan, pace, razboi,
