Răsturnare de situație. Două state care se pregăteau de război semnează un acord de pace

62394880
Getty

După ce secretarul de stat al SUA a anunțat, luni, că o nouă invazie militară ar putea avea loc „în următoarele săptămâni”, cele două state implicate vor semna, în cele din urmă, un acord de pace.

Premierul armean Nikol Paşinian a anunţat marţi într-un discurs în Parlamentul European că Armenia este gata să semneze un acord de pace cu Azerbaidjanul până la sfârşitul acestui an şi că va garanta siguranţa tuturor cetăţenilor azeri de pe teritoriul său, relatează Reuters, EFE şi TASS, citate de Agerpres.

Exprimându-şi dezamăgirea că preşedintele azer Ilham Aliev nu a participat la recentul summit al Comunităţii Politice Europene (CPE) din Granada, în Spania, premierul armean a notat în discursul său că "absenţa sa nu a facilitat procesul, dar (...) am convenit atunci să avem o reuniune la Bruxelles în octombrie şi, dacă se reconfirmă oficial principiile menţionate, semnarea unui acord de pace şi normalizare între Armenia şi Azerbaidjan va fi foarte realistă până la sfârşitul acestui an".

El a subliniat că Armenia este pregătită pentru o retragere reciprocă a forţelor celor două ţări din Nagorno-Karabah şi pentru un schimb complet al prizonierilor de război şi doreşte de asemenea să se stabilească ce s-a întâmplat cu cei 1.016 cetăţeni armeni daţi dispăruţi în conflict.

„Construirea păcii”, susținută de Armenia

"Regiunea noastră are nevoie de pace, ca toate ţările din regiune să aibă frontierele deschise şi relaţii economice, politice şi culturale", a mai spus Paşinian în faţa eurodeputaţilor, asigurând că susţine "construirea păcii", cu toate că este vorba de un proces dificil, având în vedere "lunga durată a conflictului cu Azerbaidjan şi numeroasele victime, dispăruţi, prizonieri şi suferinţe".

Citește și
Trei frați norvegieni de origine irakiană, arestați pentru un posibil atentat cu bombă la Ambasada SUA din Oslo
Trei frați norvegieni de origine irakiană, arestați pentru un posibil atentat cu bombă la Ambasada SUA din Oslo

În septembrie, forţele azere au preluat controlul asupra Nagorno-Karabah, o enclavă de pe teritoriul azer populată majoritar de armeni, într-o operaţiune fulger desfăşurată în luna septembrie, ceea ce condus la un exod al majorităţii celor circa 120.000 de etnici armeni în mai puţin de o săptămână. Armenia a acuzat Azerbaidjanul de epurare etnică, acuzaţie respinsă de Baku, care insistă că armenii sunt bineveniţi să rămână în Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul a insistat că nu are nicio intenţie de a ataca Armenia.

Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar până recent era populată majoritar de etnici armeni. În 2020, Azerbaidjanul a obţinut câştiguri teritoriale semnificative în timpul unui război care a durat şase săptămâni şi s-a soldat cu mii de morţi de ambele părţi.

La întâlnirea din Granada din 6 octombrie cu premierul Armeniei, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, şi-au reiterat angajamentul faţă de toate eforturile îndreptate spre normalizarea relaţiilor dintre Armenia şi Azerbaidjan şi au făcut apel la respectarea strictă a principiului neutilizării forţei şi al ameninţării cu utilizarea forţei. Ei au evidenţiat necesitatea urgentă de a lucra la delimitarea frontierei pe baza celor mai recente hărţi ale Statului Major al URSS care au fost furnizate părţilor şi care ar trebui să constituie, de asemenea, o bază pentru distanţarea forţelor, precum şi pentru finalizarea tratatului de pace şi abordarea tuturor problemelor umanitare.

SUA anunțau începerea invaziei

Secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat săptămâna trecută un grup restrâns de parlamentari americani că departamentul său urmărește posibilitatea ca Azerbaidjanul să invadeze în curând Armenia, potrivit a două persoane familiarizate cu conversația, citate de POLITICO.

Blinken a văzut posibilitatea ca azerii să lanseze o invazie militară în Armenia în următoarele săptămâni. Totodată, el a spus că Departamentul de Stat analizează căile de a trage la răspundere Azerbaidjanul și că nu intenționează să reînnoiască o derogare de lungă durată care permite SUA să ofere asistență militară Baku.

Articol recomandat de sport.ro
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Citește și...
Trei frați norvegieni de origine irakiană, arestați pentru un posibil atentat cu bombă la Ambasada SUA din Oslo
Trei frați norvegieni de origine irakiană, arestați pentru un posibil atentat cu bombă la Ambasada SUA din Oslo

O explozie a avariat o intrare în ambasada americană, în noaptea de sâmbătă spre duminică, provocând pagube materiale uşoare, fără să rănească pe cineva.

Bloomberg: Producția de drone sinucigașe Shahed în Iran a încetinit, dar nu s-a oprit
Bloomberg: Producția de drone sinucigașe Shahed în Iran a încetinit, dar nu s-a oprit

Atacurile israeliene și americane asupra Iranului au încetinit producția dronei sinucigașe Shahed-136, dar nu au distrus-o, potrivit unui articol din Bloomberg.

ONU: ”Discursul urii rasiste” al lui Donald Trump încurajează intoleranța și incită la infracțiuni
ONU: ”Discursul urii rasiste” al lui Donald Trump încurajează intoleranța și incită la infracțiuni

Ura rasistă promovată agresiv de Donald Trump încurajează intoleranța și incită la comiterea de infracțiuni de ură, este concluzia unui raport emis de un organism al ONU. 

Recomandări
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă

Parlamentul a aprobat miercuri cererea SUA de a trimite forțe militare în România. Președintele Nicușor Dan a anunțat că membrii CSAT au aprobat deja această solicitare.

Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu
Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu

După ce CSAT a aprobat cererea SUA de a trimite forțe militare în România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat de ce riscul unui atac iranian asupra bazei de la Kogălniceanu este unul ”extrem de scăzut”.

Ce stocuri strategice de carburanți, alimente și echipamente are România și cât valorează. Cele 2.000 de locații sunt secrete
Ce stocuri strategice de carburanți, alimente și echipamente are România și cât valorează. Cele 2.000 de locații sunt secrete

România își mărește bugetul pentru situații de criză. Potrivit unui proiect de lege, scris la Ministerul Finanțelor, Administrația Națională a Rezervelor de Stat ar putea primi anul acesta 656 de milioane de lei, cu 25% mai mult, decât anul trecut.