Emmanuel Macron, despre anularea alegerilor din România: Este extrem de grav și inedit în UE. Pe mine nu m-a șocat decizia

×
Publicitate

Preşedintele francez Emmanuel Macron a avut un schimb de opinii îndelungat cu forţele politice din ţară şi apoi pe reţelele sociale, cu internauţii, în care, între altele, a comentat decizia de anulare a alegerilor din România.  

Macron a comentat într-un live transmis pe conturile sale de pe rețelele sociale, alegerile prezidențiale din România desfășurate în noiembrie anul trecut, afirmând că decizia anulării lor este una „inedită, foarte gravă”, dar care nu l-a „șocat”.

„E o decizie inedită, foarte gravă, care a bulversat România, decizie luată de Curtea lor Supremă (referire la Curtea Constituțională a României, n.r.), judecători care au luat această decizie. Este extrem de grav și inedit, în Uniunea Europeană. Este dur că instanța supremă (CCR, n.r.) a identificat faptul că Rusia, prin intermediari, conturi fake, relații, a manipulat aceste alegeri. Cu utilizarea masivă a anumitor rețele sociale a influențat, chiar a plătit voturi, a modificat sinceritatea scrutinului”, a spus liderul de la Palatul Élysée.

„Deci scrutinul a fost nesincer, a fost anulat primul tur, ceea ce e inedit și asta arată ce v-am spus mai devreme. Noi credeam că sistemul nostru democratic este foarte solid, dar pentru că astăzi ne informăm de pe rețelele sociale, putem fi manipulați prin propagandă, la o scară foarte mare. Și, într-un fel, cei care au dezvoltat această putere sunt mai bine înarmați decât noi. De asta trebuie să aducem răspunsuri”, a continuat președintele francez.

„Trebuie să fim atenți, este un discurs fals care s-a integrat acolo, acela al apărării libertății de exprimare. L-am auzit pe vicepreședintele Vance (vicepreședintele SUA, JD Vance), cu care am avut un schimb de opinii la Paris, (schimb de opinii) care a fost foarte interesant, într-adevăr, cordial. El a spus că a fost șocat de această decizie, dar pe mine nu m-a șocat decizia, nu comentez decizia unei curți supreme (CCR, n.r.)”, a adăugat Emmanuel Macron.

„Pe mine ce mă șochează e că Rusia a influențat masiv sinceritatea alegerilor în Romania”, a punctat liderul francez.

Totodată, Macron a anunţat că îl va avertiza pe preşedintele american Donald Trump împotriva oricărui semn de slăbiciune faţă de preşedintele rus Vladimir Putin, în timpul vizitei pe care şeful statului francez urmează să o efectueze luni la Washington, potrivit AFP.

La aproape trei ani de la începutul războiului din Ucraina, "intrăm într-o nouă eră", a subliniat preşedintele francez, care a încercat să joace un rol unificator în faţa "ameninţării pe care Rusia o reprezintă pentru Europa şi pentru Franţa". "Acest lucru ne va obliga să facem alegeri foarte puternice pentru noi înşine, pentru apărarea şi securitatea noastră", a rezumat Emmanuel Macron, la capătul a ceva mai mult de o oră de discuţii cu internauţii transmis în direct pe reţelele sale de socializare.

În această "conversaţie", şeful statului francez, dornic să se plaseze în centrul jocului european într-un moment în care ruşii şi americanii au început discuţiile de pace pe cont propriu, şi-a dezvăluit unghiurile de atac înaintea vizitei sale la Donald Trump, luni, la Washington, comentează AFP.

"Îi voi spune (lui Trump), 'în fond, nu poţi fi slab în faţa preşedintelui Putin. Nu eşti tu, nu este marca ta comercială, nu este în interesul tău. Atunci, cum poţi fi credibil împotriva Chinei dacă eşti slab împotriva lui Putin?'", a explicat preşedintele francez.

"'Al doilea lucru de menţionat: dacă permiţi ca Ucraina să fie luată' de Putin, Rusia 'va fi de neoprit pentru europeni', căci 'va recupera Ucraina şi armata ei, care este una dintre cele mai mari din Europa, cu toate echipamentele noastre, inclusiv echipamente americane. Este o greşeală strategică uriaşă'", a argumentat Macron, care vrea să-l convingă pe Trump că "este în interesul lui să lucreze cu europenii în acest moment".

Rusia este ''o ameninţare pentru Europa'', de exemplu, "prin manipularea alegerilor, cum este cazul României"

Macron a vorbit despre investiţiile uriaşe în apărare ale Rusiei, pe care a calificat-o drept "o ameninţare pentru Europa".

În sprijinul afirmaţiilor sale, Macron a enumerat asasinatele opozanţilor politici ruşi, atentatele de pe teritoriul european, ameninţările hibride, atacurile cibernetice masive sau "manipularea alegerilor, cum este cazul României".

În acest context, şeful statului francez a calificat decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale din România din noiembrie 2024 drept "inedită" şi "foarte gravă", dar care nu l-a surprins.

Macron a acuzat Rusia de "mondializarea conflictului" din Ucraina, prin implicarea de militari nord-coreeni în război, şi de sporirea cooperării sale cu Iranul, de la care a primit drone cu ajutorul cărora atacă Ucraina.

"Există un conflict în Ucraina, în care ruşii, de fapt, au globalizat lucrurile", a spus Macron. "Se va limita (războiul) la acest teatru? Să sperăm că da", a adăugat Macron

Rusia şi-a accelerat înarmarea şi agresivitatea la adresa Europei, a insistat preşedintele francez.

Macron sare în apărarea lui Zelenski

Apărându-şi omologul ucrainean de atacurile recente ale lui Donald Trump, Macron a subliniat, de asemenea, că Volodimir Zelenski a fost ales de un "sistem liber", spre deosebire de Vladimir Putin.

Şi "nimeni nu are dreptul să spună: Ucraina nu are dreptul de a adera la Uniunea Europeană, Ucraina nu are dreptul de a adera la NATO", a insistat din nou Emmanuel Macron.

Preşedintele francez a mai indicat în live-ul său de pe platforma X că a vorbit în cursul serii de joi cu omologul său ucrainean pentru a-l informa cu privire la contactele sale cu partenerii europeni "care doresc să lucreze pentru o pace durabilă şi solidă pentru Ucraina'' şi pentru "a-şi pregăti" călătoria la Washington.

În cadrul întâlnirii sale cu forţele politice de la Paris, preşedintele Macron a subliniat că a dorit să "tragă un semnal de alarmă" în faţa "eforturilor" care se profilează, întrucât Franţa va trebui "să-şi reviziteze opţiunile bugetare".

Fără a intra în detalii, el i-a îndemnat pe europeni să-şi "mărească eforturile de război" în faţa "escaladării capacităţilor principalilor noştri adversari".

Ar trebui Franţa, care îşi dedică aproximativ 2% din PIB apărării sale, să meargă mai departe şi să vizeze, la fel ca Polonia, un procent de 5%, aşa cum cere Donald Trump? - l-a întrebat un internaut. "Nu ştiu dacă 5% este cifra potrivită pentru Franţa, dar, în orice caz, va trebui să creştem" procentul pentru apărare, a răspuns Macron.

De asemenea, preşedintele francez a subliniat că nu are intenţia de a trimite trupe în Ucraina. "Ceea ce luăm în considerare este să trimitem forţe pentru a garanta pacea odată ce aceasta este negociată", a spus el.

Acest punct este unul dintre merele discordiei cu liderii de partid, pe care Emmanuel Macron i-a primit timp de aproape patru ore la Palatul Elysee.

Opoziţia îl acuză pe Macron de "viziune foarte belicoasă"

În acest context, comunistul Fabien Roussel s-a declarat îngrijorat de faptul că Macron a sugerat că este nevoie să "ne pregătim pentru a putea continua să sprijinim Ucraina şi să fim alături de Ucraina din punct de vedere militar dacă Ucraina ar dori să continue războiul".

Şi în extrema dreaptă a spectrului politic, Eric Ciotti a deplâns faptul că Franţa s-a angajat într-o "viziune foarte belicoasă", ceea ce l-ar putea deranja pe Donald Trump.

Mulţi au fost însă de acord că Franţa trebuie să-şi facă auzită vocea în noul concert al naţiunilor impus de Donald Trump.

"Trebuie să avem un mesaj foarte clar (...) Europa va trebui să fie un pilon", a declarat Marine Tondelier, din partea Les Ecologistes, care a făcut apel ca europenii să se bazeze doar pe ei înşişi. "Astăzi, vocile Franţei şi Europei sunt destul de izolate", a răspuns Louis Aliot, din partea Adunării Naţionale (extrema dreaptă, fostul Front Naţional - n.r.).

La extrema stângă, Manuel Bompard a considerat interesant "să-l auzim pentru prima dată pe preşedinte folosind termenul de nealiniere" faţă de Statele Unite, dar a deplâns faptul că Alianţa Atlantică rămâne percepută ca "o obligaţie în viitoarea arhitectură de securitate" a Europei. 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Căsătorie civilă între Andreea Bălan și tenismenul Victor Cornea: ținuta îndrăzneață a cântăreței
FOTO Căsătorie civilă între Andreea Bălan și tenismenul Victor Cornea: ținuta îndrăzneață a cântăreței
Citește și...
Trump susține că Iranul se află „la un pas de colapsul financiar”. Apelul privind Strâmtoarea Ormuz

„Iranul se află la un pas de colapsul financiar”, afirmă Donald Trump, într-o nouă postare pe Truth Social.

Armistițiul SUA-Iran a fost extins, la ordinul lui Trump. Așteaptă o „propunere de pace unificată”

Donald Trump a anunțat că extinde armistițiul care urma să expire miercuri. Președintele a transmis, printr-o postare pe propria rețea socială, că a decis să ofere Iranului mai mult timp pentru a prezenta o „propunere de pace unificată”.

O companie aeriană care operează și în România anulează 20.000 de zboruri din cauza costurilor ridicate ale combustibilului

Lufthansa a anunţat că 20.000 de zboruri pe distanţe scurte sunt eliminate din programul său din această vară, permiţându-i să facă economii, având în vedere costul tot mai mare al combustibilului pentru avioane, transmite Sky News.

Recomandări
LIVE UDPATE, criză politică. Consultări la Cotroceni. ”Dacă nu se ajunge la o armonizare, PSD poate să treacă în opoziție”

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a început astăzi, la Palatul Cotroceni, primele consultări cu liderii partidelor parlamentare care au format Guvernul Bolojan.

Droguri vândute în licee. Elevi și de 15 ani erau ademeniți cu reduceri. Strategia traficanților

Poliţiştii şi procurorii DIICOT fac, miercuri, 21 de percheziţii în judeţele Gorj, Mehedinţi şi Timiş, la membrii unei grupări de traficanţi de droguri, care vindeau elevilor de liceu.

Ce a observat managerul Muzeului de Istorie când a primit Coiful de la Coțofenești. „Vom stabili cum va fi restaurat”

Coiful de aur de la Coţofeneşti şi două brăţări de aur, recuperate după furtul spectaculos de anul trecut de la Muzeul Drents din Assen, au fost prezentate, marţi seară, la Muzeul Naţional de Istorie al României.