Renegocierea PNRR, singura speranță a României. Cu doar 14% dintre jaloane îndeplinite, riscăm să pierdem 19 miliarde de euro
Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bruxelles. Pentru ca țara noastră să nu piardă 19 miliarde de euro, România va cere modificarea PNRR, așa cum au procedat deja Spania, Grecia și Italia.
În același timp, cei doi responsabili au discutat și despre securitatea Uniunii Europene și, nu în ultimul rând, despre încheierea războiului din Ucraina.
Marcel Ciolacu a încercat să renegocieze cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anumite ținte și jaloane greu de atins, astfel încât România să primească restul de 19 miliarde de euro care îi revin prin PNRR. Până acum, România a atras 9,4 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a cheltuit doar 4,1 miliarde.
Ultima cerere de plată, cea cu numărul 3, a fost depusă în decembrie 2023. Comisia Europeană a constatat că 6 jaloane nu sunt îndeplinite, ceea ce a dus la o suspendare parțială a plății, de peste 400 de milioane de euro.
Ne-au sancționat pentru că nu am realizat investițiile în transporturi, pentru felul în care se fac numirile la șefia companiilor de stat, dar și pentru că nu am reformat regimul fiscal privind microîntreprinderile.
Comisia Europeană: Jalonul legat de pensii ar putea fi considerat neîndeplinit
Într-un răspuns pentru Știrile ProTV, Comisia Europeană a transmis că, deși jalonul privind pensiile speciale a fost evaluat inițial ca fiind îndeplinit, este posibil să se revină asupra lui.
„Două evoluții recente ar putea afecta jalonul privind pensiile pe care anterior l-am evaluat ca fiind îndeplinit. O decizie a Curții Constituționale din luna decembrie a declarat neconstituționale anumite prevederi ale reformei pensiilor speciale, legate de impozitarea pensiilor foarte mari, iar în prezent analizăm impactul acestei hotărâri. În plus, o propunere legislativă recent adoptată ar putea – dacă va fi promulgată – să modifice evaluarea pozitivă de până acum a acestui jalon. Propunerea a fost contestată la Curtea Constituțională, iar o decizie este așteptată pe 25 februarie”, a transmis Comisia Europeană.
România, codașă la implementarea PNRR
În acest moment, România a finalizat doar 14% din ținte și este aproape de coada clasamentului Uniunii Europene.
Pentru a nu rămâne cu unele neterminate până pe 31 august 2026, termenul limită, anumite investiții ar putea fi scoase din PNRR. De pildă, lucrările la metroul de la Cluj-Napoca, anumite proiecte feroviare sau porțiuni din autostrada A7.
Însoțit la Bruxelles de ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, și de cel al Fondurilor Europene, Marcel Boloș, premierul aduce acasă 1,2 miliarde de euro pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile și modernizarea educației.
Din acești bani, Guvernul va continua să acorde persoanelor fără posibilități materiale 250 de lei și pachete alimentare. 600 de mii de elevi din medii defavorizate vor beneficia fiecare de câte un voucher de 500 de lei.
Marcel Ciolacu și Ursula von der Leyen au discutat și despre războiul din Ucraina și de eforturile făcute pentru pace, iar premierul României a anunțat că țara noastră trebuie să fie la masa negocierilor.
România are un termen limită pentru implementarea PNRR
Premierul Marcel Ciolacu și ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, au confirmat faptul că România va cere modificarea PNRR și că nu ar fi vorba neapărat de tăieri majore de fonduri, ci mai degrabă de o realocare a banilor de la un minister la altul.
Această modificare ar putea fi depusă în mod oficial la Comisia Europeană undeva în luna martie, însă tehnic Comisia ne-a declarat că este o procedură complicată, că ar putea dura mai bine de trei luni, iar în acest moment timpul nu este de partea noastră.
România trebuie să încheie toate reformele și investițiile până în august 2026. Și în timp ce țara noastră a primit puțin peste 30% din fondurile alocate, media europeană este undeva la 50% gradul mediu de realizare reformelor și țintelor în statele membre este de 28% însă în România acesta este la jumătate.
Este adevărat că mai multe state membre au avut probleme în a depune aceste cereri de plată, însă țara noastră se află undeva la coada clasamentului. Comisia Europeană a mai ținut să precizeze că toate aceste cereri de plată ar putea fi consolidate într-una singură, pentru că regula este că pot fi depuse doar două cereri pe an, însă în acest caz, România ar trebui să execute și mai multe reforme și investiții.
