Raportul experților ONU privind încălzirea globală este un ”Cod Roșu pentru omenire”

×
Codul embed a fost copiat

Națiunile lumii au întârziat reducerea emisiilor de combustibili fosili atât de mult timp, încât nu mai pot opri intensificarea încălzirii globale în următorii 30 de ani, deși există încă o fereastră scurtă pentru a preveni cel mai chinuitor viitor.

Aceasta este concluzia unui raport științific, publicat de Organizația Națiunilor Unite și citat de New York Times.

Oamenii au încălzit deja planeta cu aproximativ 1,1 grade Celsius încă din secolul al XIX-lea, în mare parte prin arderea cărbunelui, a petrolului și a gazelor pentru energie. Iar consecințele pot fi resimțite pe tot globul: numai în această vară, valurile de căldură au ucis sute de oameni în Statele Unite și Canada, inundațiile au devastat Germania și China, iar incendiile puternice au scăpat de sub control în Siberia, Turcia și Grecia.

Dar acesta este doar începutul, potrivit raportului emis luni de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, un corp de oameni de știință convocat de Națiunile Unite. Chiar dacă națiunile lumii au început să reducă brusc emisiile astăzi, încălzirea globală globală va crește probabil în jur de 1,5 grade Celsius în următoarele două decenii, adică vom avea un viitor mult mai fierbinte.

Oamenii de știință au descoperit că la 1,5 grade de încălzire, pericolele cresc considerabil. Aproape 1 miliard de oameni din întreaga lume vor transpira în valurile de căldură care se vor produce tot mai frecvent, și care le vor pune viața în pericol. Alte sute de milioane s-ar putea lupta pentru apă, din cauza secetei severe.

Citește și
Incalzirea globala
BBC: Încălzirea globală, cea mai mare provocare cu care s-a confruntat vreodată omenirea
Hanul cu Tei se vinde cu 1,6 milioane€. Clădirea, cumpărată de Ilie Dumitrescu în 2004

Unele specii de animale și plante - în viață, astăzi - vor dispărea. Recifele de corali, care susțin pescuitul pentru zone mari de pe glob, vor suferi pierderi în masă tot mai frecvente.

"Ne putem aștepta la o creștere semnificativă a vremii extreme în următorii 20 sau 30 de ani", a spus Piers Forster, un om de știință din domeniul mediului la Universitatea din Leeds și unul dintre sutele de experți internaționali care au contribuit la redactarea raportului. „Din păcate, lucrurile se vor înrăutăți mai mult decât sunt astăzi.”

Cu toate acestea, nu este totul pierdut, iar omenirea poate împiedica planeta să se încălzească și mai mult. Pentru a face acest lucru, ar fi nevoie de un efort coordonat între țări pentru a stopa dioxidul de carbon din atmosferă până în jurul anului 2050, ceea ce ar presupune o schimbare rapidă - începând imediat cu combustibilii fosili, precum și eliminarea unor cantități mari de carbon din aer.

Dacă s-ar întâmpla acest lucru, încălzirea globală s-ar opri și s-ar nivela la aproximativ 1,5 grade Celsius, conchide raportul.

Dar dacă națiunile eșuează în acest efort, temperaturile medii globale vor continua să crească - trecând potențial de 2 grade, 3 grade sau chiar 4 grade Celsius, comparativ cu era preindustrială.

Raportul descrie modul în care fiecare grad suplimentar de încălzire aduce pericole mult mai mari, cum ar fi inundații și valuri de căldură tot mai vicioase, agravarea secetelor și accelerarea creșterii nivelului mării, care ar putea amenința existența unor națiuni insulare. Cu cât planeta devine mai fierbinte, cu atât sunt mai mari riscurile de a traversa „punctele de răsturnare” periculoase, precum prăbușirea ireversibilă a imenselor straturi de gheață din Groenlanda și Antarctica de Vest.

Raportul, aprobat de 195 de guverne și bazat pe mai mult de 14.000 de studii, este cel mai cuprinzător rezumat realizat până în prezent în privința schimbărilor climatice. Va fi un punct important de discutat când diplomații se vor aduna în noiembrie la un summit al ONU de la Glasgow, pentru a căuta soluții în eforturile de reducere a emisiilor.

Un număr din ce în ce mai mare de lideri mondiali, inclusiv președintele Biden, au susținut obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, deși politicile actuale din principalele țări poluante sunt încă departe de a atinge acest obiectiv. Cei mai mari 10 emițători de gaze cu efect de seră sunt China, Statele Unite, Uniunea Europeană, India, Rusia, Japonia, Brazilia, Indonezia, Iran și Canada.

Noul raport nu lasă nici o îndoială că oamenii sunt responsabili de încălzirea globală, concluzionând că, în esență, toată creșterea temperaturilor medii globale începând cu secolul al XIX-lea a fost cauzată de națiunile care ard combustibili fosili, taie pădurile și încarcă atmosfera cu gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon și metanul, care captează căldura.

Schimbările climatice care s-au produs până acum au puține paralele în istoria omenirii, se arată în raport. Ultimul deceniu este cel mai probabil cel mai fierbinte pe această planeta în 125.000 de ani. Ghețarii lumii se topesc și se retrag într-un ritm „fără precedent în cel puțin ultimii 2.000 de ani”. Nivelurile atmosferice de dioxid de carbon nu au fost atât de ridicate în cel puțin 2 milioane de ani.

Nivelurile oceanelor au crescut în medie cu 8 inci (20 centimetri) în ultimul secol, iar rata de creștere s-a dublat din 2006. Valurile de căldură au devenit semnificativ mai fierbinți din 1950 și durează mai mult în cea mai mare parte a lumii.

Fenomenele de producere a incendiilor s-au înrăutățit în zone mari de pe glob. Exploziile de căldură extremă din ocean - care pot ucide pești, păsări marine și recife de corali - și-au dublat frecvența începând cu anii 1980.

În ultimii ani, oamenii de știință au reușit, de asemenea, să creeze legături clare între încălzirea globală și evenimentele meteorologice severe. Multe dintre noile extreme de temperatură mortale pe care le-a văzut lumea - cum ar fi valul de căldură record care a ars Pacificul de Nord-Vest în iunie - „ar fi fost extrem de puțin probabil să se producă fără influența umană asupra sistemului climatic”, se arată în raport.

Emisiile de gaze cu efect de seră contribuie în - mod vizibil - la apariția unor fenomene de secetă, ploi și inundații.

Raportul de astăzi al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice este un Cod Roșu pentru omenire. Dacă combinăm forțele acum, putem evita catastrofa climatică. Dar, după cum arată clar raportul de astăzi, nu putem să mai întârziem și nu există loc pentru scuze. Mă bazez pe liderii guvernamentali și pe toate părțile interesate pentru a mă asigura că COP26 (summit-ul de la Glasgow, n. red.) va fi un succes” - a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, potrivit BBC News.

Raportul ONU, "cel mai puternic avertisment lansat vreodată"

 

Raportul experţilor ONU în domeniul climei (IPCC), este  "cel mai puternic avertisment lansat vreodată" cu privire la rolul comportamentului uman în încălzirea globală, a declarat, duminică, preşedintele COP26, Alok Sharma.

''Comportamentul uman accelerează încălzirea globală într-un ritm alarmant", a declarat ministrul britanic într-un interviu acordat ziarului The Observer, ediţia de duminică a cotidianului The Guardian, subliniind caracterul decisiv al marii conferinţe privind clima care va avea loc la Glasgow în noiembrie, transmite Agerpres.

''Nu ne putem permite să aşteptăm doi ani, cinci ani, zece ani", a continuat el, spunând că mai este timp, dar "ne apropiem periculos de mult de momentul" în care va fi prea târziu.

Raportul IPCC "va fi un semnal de alarmă pentru toţi cei care nu au înţeles încă de ce următorul deceniu trebuie să fie absolut decisiv în ceea ce priveşte acţiunile în domeniul climei", insistă Alok Sharma, adăugând că "vom înţelege foarte clar că activitatea umană provoacă schimbări climatice într-un ritm alarmant".

Un eşec al COP26 ar fi ''catastrofal, nu există alt cuvânt pentru asta'', spune britanicul, care aminteşte că "anul trecut a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, iar ultimul deceniu a fost cel mai cald deceniu înregistrat vreodată".

Consecinţele încălzirii globale sunt deja evidente, a continuat el, citând inundaţiile din Europa şi China, "incendiile de pădure, temperaturile record pe care le-am văzut în America de Nord".

''În fiecare zi vom vedea un nou record într-un fel sau altul în întreaga lume'', a adăugat el.

Cu toate acestea, ministrul britanic a apărat planul controversat al Regatului Unit de a permite noi explorări de petrol şi gaze, în ciuda avertismentului Agenţiei Internaţionale pentru Energie din luna mai că ţările ar trebui să renunţe acum la orice nou proiect de petrol şi gaze dacă vor să poată limita încălzirea globală la 1,5°C.

Aceste proiecte vor trebui să respecte angajamentul Marii Britanii de a atinge neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050, a declarat Sharma.

Criticat de presa britanică pentru că a vizitat 30 de ţări în şapte luni, unele dintre ele fiind plasate de Marea Britanie pe lista roşie pentru situaţia lor sanitară în ceea ce priveşte coronavirusul, Alok Sharma a insistat asupra faptului că întâlnirile faţă în faţă sunt esenţiale şi decisive în astfel de negocieri.

Cea de-a 26-a Conferinţă a Satelor Părţi la Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice, prezidată de Regatul Unit, va avea loc în perioada 31 octombrie - 12 noiembrie la Glasgow.

Articol recomandat de sport.ro
Presa din Spania a reacționat imediat după ce Simona Halep a aflat că joacă cu Paula Badosa în primul meci de la revenire
Presa din Spania a reacționat imediat după ce Simona Halep a aflat că joacă cu Paula Badosa în primul meci de la revenire
Citește și...
ONU avertizează: Pragul de încălzire globală de 1,5 grade Celsius riscă să fie atins până în 2025
ONU avertizează: Pragul de încălzire globală de 1,5 grade Celsius riscă să fie atins până în 2025

Există o probabilitate de 40% ca temperatura medie anuală de pe Terra să depăşească până în 2025 pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius peste nivelurile din era preindustrială, a avertizat joi ONU, informează AFP.

BBC: Încălzirea globală, cea mai mare provocare cu care s-a confruntat vreodată omenirea
BBC: Încălzirea globală, cea mai mare provocare cu care s-a confruntat vreodată omenirea

De la oamenii primitivi care frecau beţele pentru a face foc şi până la combustibilii fosili care au dus la revoluţia industrială, energia a jucat un rol central în dezvoltarea noastră ca specie.

Căldura extremă va afecta anual peste 1,2 miliarde de oameni până în 2100
Căldura extremă va afecta anual peste 1,2 miliarde de oameni până în 2100

Stresul termic, provocat de căldura extremă şi de umiditatea în exces, va afecta anual până în 2100 zone locuite în prezent de 1,2 miliarde de persoane, în condiţiile emisiilor actuale de gaze cu efect de seră, potrivit unui studiu Rutgers.

Temperatura medie globală ar putea crește cu 4 grade C până la sfârșitul secolului
Temperatura medie globală ar putea crește cu 4 grade C până la sfârșitul secolului

Un cercetător american, Ken Caldeira,  avertiează că există o şansă de 93% că temperatura medie globală să crească cu 4 grade C până la sfârşitul secolului.

Recomandări
Opoziția austriacă, despre Schengen: Poziția guvernului austriac faţă de extinderea Schengen este ruşinoasă
Opoziția austriacă, despre Schengen: Poziția guvernului austriac faţă de extinderea Schengen este ruşinoasă

Opoziţia guvernului Austriei faţă de extinderea spaţiului Schengen prin includerea României şi a Bulgariei este ruşinoasă, incorectă şi ineficientă, a declarat Walter Baier, cap de listă al Partidului Stângii Europene. 

Putin, despre alegerile din Rusia: „O campanie electorală civilizată și în deplină concordanță cu legile”
Putin, despre alegerile din Rusia: „O campanie electorală civilizată și în deplină concordanță cu legile”

Vladimir Putin și-a sărbătorit luni seară victoria electorală în Piața Roșie, înțesată de ruși. Liderul de la Kremlin a marcat cu o baie de mulțime și împlinirea a zece ani de la anexarea ilegală a Crimeei.

Bani europeni pentru înființarea centrelor de colectare, refuzați de primării. Câmpurile au devenit „magnet” pentru deșeuri
Bani europeni pentru înființarea centrelor de colectare, refuzați de primării. Câmpurile au devenit „magnet” pentru deșeuri

Peste 1.900 de primării ar fi putut să ia bani europeni prin PNRR pentru înființarea așa-numitelor centre de colectare cu aport voluntar.