Curtea Europeană de Conturi (CCE) afirmă că UE este mult mai bine pregătită decât înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022, dar că atingerea obiectivului său privind pregătirea de apărare până la sfârșitul deceniului va fi dificilă, scrie news.ro, care citează The Guardian.
Marek Opioła, membru al CCE care a condus analiza politicii de apărare a UE: „Atingerea pregătirii de apărare în UE până în 2030 rămâne o provocare. Există încă dificultăți majore, precum sistemele naționale fragmentate sau blocajele industriale. De asemenea, ne bazăm în continuare pe Statele Unite”.
Într-un interviu acordat ziarului „The Guardian”, el a subliniat că UE ar putea „încă să înregistreze progrese majore” dacă ar crește semnificativ cheltuielile pentru apărare și ar extinde rapid producția de muniție.
Între 2020 și 2025, statele membre ale UE au majorat cheltuielile pentru apărare cu 79%, ca răspuns la amenințarea rusă și ca efort tardiv de a îndeplini obiectivele de cheltuieli stabilite de NATO. În noiembrie 2024, UE și-a îndeplinit angajamentul de a furniza Ucrainei 1 milion de cartușe, dar cu opt luni întârziere față de termenul stabilit.
Anul trecut, UE și-a stabilit obiectivul de a atinge pregătirea de apărare până în 2030, după ce serviciile de informații au avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să declanșeze un război de amploare în Europa în jurul acelei perioade.
Dificultăți majore pentru apărarea europeană
Autoritatea de supraveghere financiară a blocului european afirmă că trebuie depășite dificultăți majore pentru a atinge acest obiectiv, definit de un auditor principal ca presupunând „deținerea autonomiei strategice” și „capacitatea de a susține în mod independent un război de intensitate ridicată”.
Auditorul principal a afirmat că UE este mai bine pregătită decât în 2019, când a fost efectuată o evaluare similară, dar avertizează că fragmentarea industriilor naționale de apărare și „cooperarea insuficientă” dintre guvernele UE au contribuit la riscul de duplicare a cheltuielilor sau la existența unor lacune persistente în ceea ce privește capacitățile militare.
Un exemplu emblematic al disfuncționalității – deși nu este menționat în raport – este decizia Franței și a Germaniei de a renunța la un proiect de 100 de miliarde de euro pentru construirea unui avion de vânătoare comun, deoarece companiile coordonatoare nu au reușit să-și rezolve disputele privind conducerea și controlul.
Raportul a evidențiat o posibilă tensiune între nevoile pe termen scurt de pe câmpul de luptă și politica „Cumpărați produse europene”, care vizează reducerea dependenței de furnizorii străini. Între februarie 2022 și iunie 2023, 78% din achizițiile în domeniul apărării efectuate de guvernele UE au provenit din afara blocului, SUA reprezentând singure 63%, potrivit unui studiu citat de CCE.
Auditorul principal a afirmat că achizițiile din SUA au crescut după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, „ceea ce era de înțeles, deoarece UE trebuia să găsească capacități disponibile rapid”. Raportul arată că se observă „primele semne de îmbunătățire a situației respective”, deși auditorii nu au dispus de date complete pentru a trage concluzii.
UE a stabilit cerințe conform cărora de cheltuielile comune de apărare ar trebui să beneficieze industriile de apărare naționale sau cele ale țărilor strâns asociate, precum Ucraina și Norvegia. Totuși, s-au permis anumite flexibilități în cazurile în care Europa nu este în măsură să producă la timp aprovizionări critice.
Ucraina cere derogări pentru rachetele Patriot
După o vară brutală, marcată de atacuri mortale cu rachete și drone rusești, Ucraina a solicitat săptămâna aceasta o derogare de la regulile de achiziții publice „Buy European” pentru a achiziționa rachete interceptoare Patriot fabricate în SUA, folosind împrumutul de sprijin al UE în valoare de 90 de miliarde de euro.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că Ucraina a solicitat finanțare „în valoare de câteva miliarde de euro” pentru apărarea aeriană, inclusiv pentru sistemele de apărare aeriană Patriot.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a afirmat că solicitarea Ucrainei privind rachetele de interceptare Patriot „ar necesita o derogare” de la regulile care impun un conținut european majoritar în achizițiile militare finanțate prin acest împrumut.
„Decizia finală aparține statelor membre și, desigur, speranța noastră este ca aceasta să fie acordată în curând”, a spus purtătorul de cuvânt.
Auditorul principal a afirmat că, uneori, „poate fi logic” să se achiziționeze din exterior „atunci când există o nevoie urgentă pe termen scurt”.
Persoana respectivă a adăugat: „Chiar dacă achiziționați ceva ce nu aveți la dispoziție la nivel intern, (ar trebui) să aveți întotdeauna un plan privind modul în care să dezvoltați acea capacitate critică pe termen lung în cadrul Uniunii Europene”.
