Racheta chinezească abia lansată care face dezastru în spațiu. A explodat în peste 700 de resturi care „bombardează” sateliți
O bucată dintr-o rachetă chinezească care s-a rupt în spațiu în această săptămână poate face dezastru. Peste 100 de sateliți de toate felurile aparținând mai multor țări pot fi deteriorați de resturile rachetei.
Sunt peste 700 de fragmente de resturi, ale rachetei chinezești, punând în pericol de coliziune peste 1.000 de sateliţi şi alte obiecte aflate într-o regiune cu trafic intens de pe orbita Pământului, conform analiştilor citaţi de Reuters, transmite Agerpres.
Compania chineză de stat Shanghai Spacecom Satellite Technology (SSST) a lansat luni pe orbită 18 sateliţi de internet, reprezentând lotul inaugural al unei reţele de comunicaţii, menită să rivalizeze cu Starlink, aparţinând companiei americane Space X.
Treapta superioară a rachetei care a transportat sateliţii pe orbită a părut să explodeze la scurt timp după ce a eliberat încărcătura, creând un vast câmp de resturi, pe care companiile americane specializate în monitorizare spaţială îl estimează la cel puţin 700 de fragmente.
SSST nu a emis încă o reacție oficială. Compania americană de monitorizare spaţială LeoLabs a declarat că este probabil ca numărul de fragmente de resturi să depăşească 900, făcând din acest eveniment unul dintre cele mai mari de până acum.
Norul de resturi, apărut la aproximativ 800 de kilometri altitudine, va persista mulţi ani, au declarat mai mulţi analişti.
Nu a fost imediat clar dacă ruperea ultimei trepte a rachetei a fost provocată de o coliziune cu un alt obiect sau de o explozie a combustibilului neutilizat.
Al doilea incident al chinezilor în spațiu
Comandamentul spaţial al Statelor Unite a declarat iniţial că evenimentul a condus la apariţia a 300 de fragmente de resturi, un număr despre care a preconizat că va creşte odată cu disiparea norului.
Peste 1.100 de sateliţi şi alte obiecte din spaţiu riscă să se ciocnească de resturile rachetei lansate de China, a declarat pentru Reuters Audrey Schaffer, vicepreşedinte pentru strategie la compania de monitorizare spaţială Slingshot Aerospace. „Ceea ce vedem acum este că există peste 1.100 de conjuncţii prognozate cu distanţe de ratare sub 5 km în următoarele trei zile", a spus el.
Schaffer a adăugat că aproximativ o treime dintre aceste obiecte care se află în pericol sunt vehicule spaţiale active, care probabil vor putea fi manevrate pentru a evita coliziunea.
Restul obiectelor sunt bucăţi necontrolabile de deşeuri spaţiale, care nu pot evita noile resturi, ceea ce stârneşte temeri în rândul multor analişti cu privire la riscul de coliziuni în cascadă, a notat Schaffer.
O treaptă a rachetei Long March 6A s-a dezmembrat în spaţiu în 2022 şi a creat sute de fragmente de resturi, ceea ce a stârnit critici la adresa Chinei din partea ţărilor occidentale şi a susţinătorilor sustenabilităţii spaţiale, potrivit cărora Beijingul ar trebui să controleze mai bine modul în care elimină elementele de rachete uzate.
"Este dezamăgitor, sincer, că racheta a avut din nou aceeaşi problemă", a declarat Schaffer. "Astfel de evenimente generatoare de resturi, care ar putea fi evitate, nu ar trebui să se mai producă", a spus el.
Lansarea, condusă de SSST, a avut loc de la Centrul de Lansare a Sateliţilor Taiyuan, unul dintre principalele astfel de centre ale Chinei pentru lansarea de sateliţi şi rachete, aflat în provincia nordică Shanxi. Lansarea a făcut parte din planul "Constelaţia O Mie de Pânze" care a început anul trecut şi îşi propune să urce pe orbită peste 15.000 de sateliţi de orbită joasă (LEO - Low Earth Orbit).
Starlink, operată de miliardarul Elon Musk, dispune de zeci de mii de utilizatori în SUA şi urmează să urce pe orbită alte câteva zeci de mii de sateliţi.
Constelaţia "O Mie de Pânze" a SSST este una dintre cele trei megaconstelaţii prin care China speră să ajungă din urmă Starlink. SSST doreşte să lanseze 108 sateliţi pe an şi un total de 648 sateliţi până la sfârşitul lui 2025, să asigure cu acoperire globală până în 2027 şi să ajungă la 15.000 de sateliţi pe orbită până în 2030.
