Putin surprinde: „Acum vine cel mai important lucru”. Planul Rusiei pentru 2026, în contrast cu cel al NATO
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Rusia va reduce cheltuielile militare din 2026, în contrast cu planul NATO de a le crește în următorul deceniu, ca reacție la invazia pe scară largă din Ucraina.
Preşedintele Vladimir Putin a declarat vineri că Rusia intenţionează să-şi reducă cheltuielile militare începând de anul viitor, punându-se într-un evident contrast cu planul NATO adoptat săptămâna aceasta de a-şi creşte cheltuielile pentru apărare în următorul deceniu, o mişcare decisă în urma invaziei ruse din Ucraina şi a perceperii unei ameninţări militare crescânde din partea Moscovei. Anul acesta, Putin a sporit bugetul apărării şi a cerut în repetate rânduri accelerarea producţiei de armament.
Aliaţii din NATO au convenit miercuri să-şi majoreze obiectivul colectiv de cheltuieli militare la 5% din produsul intern brut în următorii 10 ani, invocând ceea ce au numit ameninţarea pe termen lung reprezentată de Rusia şi necesitatea de a consolida rezilienţa civilă şi militară.
În prima sa reacţie personală la această măsură, Putin a declarat într-o conferinţă de presă la Minsk că cheltuielile NATO vor continua „pentru achiziţii din SUA şi pentru sprijinirea complexului militar-industrial”, iar aceasta este treaba NATO, nu a Rusiei.
Kremlinul comentase marţi că NATO se află pe calea militarizării galopante şi de aceea trebuie să prezinte Rusia drept un „demon al iadului”, pentru a justifica demararea unei mari creşteri a cheltuielilor de apărare de către statele membre.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat miercuri, la încheierea summitului de la Haga, că Rusia nu trebuie privită cu naivitate. „Ei bine, să nu fim naivi cu privire la Rusia. Desigur, poartă acest război total neprovocat împotriva Ucrainei, dar, în acelaşi timp, şi acest lucru este ceea ce am auzit din surse deschise de la mulţi lideri militari de rang înalt din Europa, inclusiv de la şeful apărării din Germania, îşi construiesc forţele armate şi îşi reconstituie forţele armate într-un asemenea ritm, încât ar putea fi gata în trei, cinci sau şapte ani să atace NATO”, a spus Rutte. „Ştim că există această ameninţare a Rusiei, pe termen scurt, pe termen lung, indiferent, dar ameninţarea Rusiei există şi trebuie să ne asigurăm că ne putem apăra şi de aceea facem acest lucru”, a subliniat el. De aceea, trebuie să ne asigurăm că Ucraina are ceea ce este necesar pentru a-l opri pe Putin să încerce din nou, a arătat Rutte.
„Dar acum vine cel mai important lucru. Noi intenţionăm să reducem cheltuielile pentru apărare. Pentru noi, anul viitor şi anul următor, în următorii trei ani, aceasta este intenţia noastră”, a declarat vineri, la Minsk, Vladimir Putin.
Liderul de la Kremlin a menţionat că nu există încă un acord final între ministerele Apărării, Finanţelor şi Economiei pe tema reducerii cheltuielilor militare, „dar, în general, toată lumea gândeşte în această direcţie. Europa, dimpotrivă, se gândeşte cum să-şi mărească cheltuielile. Deci, cine se pregăteşte pentru acţiuni agresive? Noi sau ei?” - a afirmat, într-un exerciţiu retoric, Vladimir Putin, potrivit News.ro.
Comentariile lui Putin vor fi probabil întâmpinate cu scepticism extrem în Occident, având în vedere că Rusia şi-a crescut masiv cheltuielile pentru apărare de la începutul războiului din Ucraina, potrivit Reuters. De altfel, conflictul din Ucraina nu dă semne că se va încheia şi, de fapt, s-a intensificat în ultimele săptămâni, deoarece negocierile nu au înregistrat progrese vizibile în direcţia unui armistiţiu sau a unei soluţii permanente.
Dar Putin - fără îndoială sesizând sensibilitatea lui Donald Trump pe acest subiect - a declarat că Rusia apreciază eforturile preşedintelui american de a pune capăt războiului. „El a declarat recent că s-a dovedit a fi mai dificil decât părea din exterior. Ei bine, este adevărat”, a comentat Putin.
Trump a spus săptămâna aceasta că el crede că Putin doreşte să găsească o soluţie pentru conflict. Ucraina şi mulţi dintre aliaţii săi europeni consideră însă că liderul de la Kremlin nu are un interes real pentru un acord de pace şi că intenţionează să cucerească şi mai mult teritoriu.
Putin a mai declarat vineri că negociatorii ruşi şi ucraineni sunt în contact permanent şi că Moscova este gata să returneze cadavrele a încă 3.000 de soldaţi ucraineni.
Rusia, încetinire economică bruscă
Rusia se confruntă, pe de altă parte, cu o încetinire bruscă a creşterii economice, pe fondul presiunilor asupra bugetului exercitate de scăderea veniturilor din energie, iar banca centrală încearcă să reducă inflaţia.
Rusia a majorat cheltuielile pentru apărarea naţională cu un sfert în 2025, până la 6,3% din produsul intern brut (PIB), cel mai ridicat nivel de după Războiul Rece. Cheltuielile pentru apărare reprezintă 32% din totalul cheltuielilor bugetului federal pentru 2025.
Fabricile de armament au funcţionat non-stop în ultimii ani, iar statul a cheltuit sume considerabile pentru a atrage soldaţi şi pentru a compensa familiile celor ucişi.
Putin a recunoscut că Rusia a plătit creşterea cheltuielilor militare cu o inflaţie mai mare.
Ministerul Finanţelor a majorat estimarea deficitului bugetar pentru 2025 la 1,7% din produsul intern brut în aprilie, de la 0,5%, după ce a redus cu 24% previziunile privind veniturile din energie, şi intenţionează să utilizeze rezervele fiscale în acest an pentru a echilibra bugetul.
Următorul proiect de buget urmează să fie prezentat în toamnă.
Etichete: NATO, Rusia, vladimir putin,
