Ce spune Vladimir Putin, în vârstă de 72 de ani, despre succesorul său și cum ar putea fi ales

62540293
IMAGO

Preşedintele rus, Vladimir Putin, recunoaşte că Rusia nu era pregătită să se confrunte cu Occidentul în 2014, speră că nu va fi nevoie să folosească arme nucleare în Ucraina şi crede în reconcilierea cu ţara vecină.

El a făcut aceste declaraţii într-un film documentar al televiziunii de stat ruse, intitulat "Rusia, Kremlin, Putin, 25 de ani" şi dedicat împlinirii, la 7 mai, a 25 de ani de la prima sa inaugurare ca lider suprem al Rusiei.

Putin a preluat funcţia de preşedinte la 7 mai 2000, după ce a câştigat alegerile prezidenţiale anticipate din martie, cu 52,94% din voturi, la care a participat în calitate de preşedinte interimar în urma demisiei lui Boris Elţîn, predecesorul său, în 1999.

De atunci, cu excepţia anului 2008, când Dmitri Medvedev, adjunctul său, a preluat preşedinţia pentru un mandat de patru ani, Putin a mai depus de patru ori jurământul de şef al statului, datorită modificărilor aduse Constituţiei, care iniţial permitea doar două mandate prezidenţiale.

Documentarul va fi difuzat duminică la 21:00 ora Moscovei (19:00 GMT), însă extrase din acesta au fost difuzate în avanpremieră şi relatate de agenţiile internaţionale de presă.

Citește și
Mark Rutte: Washingtonul nu a anunțat aliaţii NATO că urma să atace Iranul de teama unor scurgeri de informaţii
Mark Rutte: Washingtonul nu a anunțat aliaţii NATO că urma să atace Iranul de teama unor scurgeri de informaţii

Reconcilierea cu Ucraina, o "chestiune de timp

În ciuda războiului pe care l-a lansat împotriva Ucrainei, preşedintele rus crede în reconcilierea cu ţara vecină, relatează dpa.

"Mi se pare că acest lucru este inevitabil, în ciuda tragediei cu care ne confruntăm în prezent". "Aceasta este o chestiune de timp", a spus Putin.

Preşedintele rus a părut din nou încrezător în victorie. El a afirmat că Moscova dispune de mijloacele militare pentru a duce războiul "la concluzia sa logică, cu rezultatul necesar pentru Rusia".

Putin spune că speră că nu va fi nevoie să folosească arme nucleare în Ucraina

Întrebat de un reporter despre riscul unei escaladări nucleare în urma războiului din Ucraina, Putin a spus că utilizarea armelor nucleare nu a fost necesară până acum şi, a adăugat el, sperăm că nu va fi necesară în viitor.

"Au vrut să ne provoace astfel încât să facem greşeli", a spus Putin, vorbind lângă un portret al ţarului Alexandru al III-lea, un conservator din secolul al XIX-lea care a reprimat disidenţa. "Nu a fost nevoie să folosim aceste arme ... şi sper că nu va fi nevoie de ele", relatează Reuters.

Putin prezintă războiul drept un moment de răscruce în relaţiile Moscovei cu Occidentul, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Zidului Berlinului în 1989, prin extinderea NATO şi invadarea a ceea ce el consideră a fi sfera de influenţă a Moscovei.

Rusia nu era pregătită să se confrunte cu Occidentul în 2014

Vladimir Putin a recunoscut că Rusia nu era pregătită în 2014, după anexarea Crimeei şi începerea conflictului din Donbas, să declanşeze un război în Ucraina şi să se confrunte direct cu Occidentul, transmite EFE.

"În 2014, acest lucru era practic nerealist. Ţara nu era pregătită pentru o confruntare frontală cu Occidentul. Ceea ce se întâmplă acum. Occidentul recunoaşte acest lucru, iar SUA vorbesc despre asta. De fapt, Rusia se confruntă singură cu întregul Occident. Acest lucru a necesitat o atitudine serioasă faţă de posibila evoluţie a situaţiei", a declarat Putin.

El a subliniat că Rusia "nu poate lua măsuri bruşte fără acţiuni corespunzătoare în domeniul securităţii şi al dezvoltării forţelor armate, în sfera economiei şi a finanţelor".

"Nu ne-am pregătit special pentru acest lucru. Am aspirat sincer la rezolvarea paşnică a problemei din Donbas. Dar s-a dovedit că cealaltă parte a gândit şi a acţionat într-o altă direcţie", a spus el.

Preşedintele rus a declarat că este conştient de impactul pe care începutul campaniei militare din Ucraina l-ar putea avea asupra economiei, dar a asigurat că nu este vorba de "a ne arunca cu capul înainte", deoarece Rusia a depus eforturi pentru a-şi asigura securitatea.

"Desigur, ne-am confruntat cu riscuri mari, acest lucru este evident. Am ajuns prea departe într-o situaţie în care ţara era foarte dependentă. Lumea de astăzi este foarte interdependentă, este firesc, aşa ar trebui să fie. Dar atunci când o ţară precum Rusia devine prea dependentă de factori externi, este periculos", a spus el.

Cu toate acestea, Putin a subliniat că, atunci când a venit momentul, societatea rusă a sprijinit decizia de a începe aşa-numita "operaţiune militară specială" a Rusiei în Ucraina şi a insistat asupra ataşamentului ruşilor faţă de valorile tradiţionale, fără de care "Rusia şi-ar pierde pur şi simplu identitatea, ceea ce este extrem de periculos din punctul de vedere al viitorului ţării".

Problema succesiunii

Vladimir Putin, cel mai longeviv şef al Kremlinului de la Iosif Stalin, care a condus timp de 29 de ani până la moartea sa în 1953, a declarat că se gândeşte mereu la succesiune şi a sugerat că ar putea exista o competiţie între mai mulţi candidaţi, relatează Reuters.

Fost locotenent-colonel KGB, Putin i-a succedat lui Boris Elţîn în ultima zi a anului 1999 până în 2008, apoi a fost prim-ministru până în 2012 şi din nou preşedinte din 2012 până în prezent.

"Mă gândesc mereu la asta", a spus Putin, în vârstă de 72 de ani, întrebat dacă se gândeşte la succesiune. "În cele din urmă, alegerea aparţine poporului, poporului rus". "Cred că ar trebui să existe o persoană, sau mai degrabă mai multe persoane, astfel încât poporul să aibă de ales".

Nu există un succesor clar al lui Putin, deşi, în conformitate cu constituţia rusă, în cazul în care preşedintele ar fi în imposibilitatea de a-şi îndeplini îndatoririle, atunci prim-ministrul - în prezent Mihail Mişustin - ar prelua atribuţiile prezidenţiale.

Disidenţii ruşi - majoritatea aflaţi acum fie în închisoare, fie în străinătate - îl văd pe Putin ca pe un dictator care a construit un sistem fragil de conducere personală bazat pe linguşire şi corupţie, care conduce Rusia spre declin şi tulburare, scrie Reuters.

Susţinătorii îl prezintă pe Putin, despre care sondajele ruseşti spun că are o rată de aprobare de peste 85%, drept un salvator care a respins un Occident arogant şi a pus capăt haosului care a însoţit dezintegrarea Uniunii Sovietice din 1991.

O privire în spatele vieţii private notorii a preşedintelui rus

În acest film regizat cu grijă la televiziunea de stat, care oferă telespectatorilor o privire în spatele vieţii private notorii a preşedintelui rus, Putin îi oferă ciocolată şi o băutură din lapte fermentat lui Pavel Zarubin, un corespondent important al Kremlinului, în bucătăria sa privată de la Kremlin.

"Nu mă simt ca un politician", a spus Putin despre cei 25 de ani la putere ca preşedinte şi prim-ministru. "Continui să respir acelaşi aer ca milioane de cetăţeni ruşi. Acest lucru este foarte important. Cu voia lui Dumnezeu, ar trebui să fie păstrat cât mai mult timp posibil. Şi să nu dispară".

Articol recomandat de sport.ro
VIDEO Gică Hagi, înconjurat de polițiști înainte de Turcia - România!
VIDEO Gică Hagi, înconjurat de polițiști înainte de Turcia - România!
Citește și...
Mark Rutte: Washingtonul nu a anunțat aliaţii NATO că urma să atace Iranul de teama unor scurgeri de informaţii
Mark Rutte: Washingtonul nu a anunțat aliaţii NATO că urma să atace Iranul de teama unor scurgeri de informaţii

Secretarul general NATO, Mark Rutte, a declarat că președintele american Donald Trump nu și-a informat aliații despre atacul asupra Iranului, dorind să păstreze secretă campania și temându-se de scurgeri de informații.

Kaja Kallas: Rusia oferă informaţii Iranului pentru a ucide americani. SUA trebuie să pună presiune pe Moscova pentru pace
Kaja Kallas: Rusia oferă informaţii Iranului pentru a ucide americani. SUA trebuie să pună presiune pe Moscova pentru pace

Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, acuză Rusia că oferă Iranului informaţii folosite pentru a ucide americani în Orientul Mijlociu şi cere Washingtonului să crească presiunea asupra Moscovei, potrivit BFMTV.

WSJ: Iranul organizează atacuri asupra sinagogilor și școlilor evreiești din Europa
WSJ: Iranul organizează atacuri asupra sinagogilor și școlilor evreiești din Europa

Europa investighează posibila implicare a Iranului într-o serie de atacuri teroriste asupra școlilor, sinagogilor și companiilor evreiești legate de Israel, relatează The Wall Street Journal, citând surse.

Recomandări
Guvernul a adoptat ordonanța privind criza carburanților. Adaosul comercial, plafonat până la 30 iunie
Guvernul a adoptat ordonanța privind criza carburanților. Adaosul comercial, plafonat până la 30 iunie

Guvernul a aprobat OUG-ul prin care limitează marja comercială a benzinei şi motorinei, a explicat ministrul Dezvoltării. Proiectul nu are încă avizul de la Consiliul Economic și Social.

Baraj de foc pentru România: Drăgușin anunță un mediu ostil la Istanbul, Guler avertizează că „nu va fi ușor”
Baraj de foc pentru România: Drăgușin anunță un mediu ostil la Istanbul, Guler avertizează că „nu va fi ușor”

Naţionala României dispută, astăzi, semifinala play-off-ului pentru Cupa Mondială 2026, cu Turcia, pe Beşiktaş Park din Istanbul, cu începere de la ora 19:00 (ora României).

HARTA scumpirilor la benzină și motorină în UE de la începutul războiului din Iran. Locul neașteptat al României în clasament
HARTA scumpirilor la benzină și motorină în UE de la începutul războiului din Iran. Locul neașteptat al României în clasament

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a declanșat a treia mare criză energetică a deceniului, după pandemia din 2020 și războiul din Ucraina, iar efectele se resimt deja în Europa prin scumpiri accelerate la petrol, gaze și carburanți.